Category: STIRI

Autorităţile unui oraş din Sicilia au decis să pună în vânzare case pentru doar un euro, în speranţa de a salva zona de la depopulare.

Saptămâna trecută, autoritătile din micul oraş Sambuca, din Sicilia, au anunţat că pun în vânzare câteva zeci de proprietăți vechi pentru 1 euro în speranța de a salva orașul de la depopulare.

Condiţia impusă cumpărătorilor a fost ca aceştia să se angajeze să cheltuiască peste 15.000 de euro pentru renovarea caselor și să depună un depozit de securitate de 5.000 de euro. Însă acest lucru nu i-a împiedicat pe oameni din mai multe ţări să „ia cu asalt” oraşul.

Având în vedere că vânzarea a fost anunţată de canalul CNN și apoi de mass-media internațională, viceprimarul a declarat că nu poate să mai doarmă și a încercat „să nu înebunească” după ce a primit zeci de mii de e-mailuri și telefoane în doar câteva zile, potrivit thelocal.it.

Personalul din primăria oraşului a trebuit să-şi exerseze cunoștințele de limba engleză după ce s-a confruntat cu un „asalt” de solicitări din SUA și Marea Britanie, precum și din multe alte țări. Cererile au venit inclusiv de la oamenii de afaceri.

„O echipă de avocați din SUA, care lucrează pentru o companie americană interesată de afaceri imobiliare în Sambuca, doreşte să se întâlnească cu noi. Un om de afaceri din New York tocmai m-a sunat, spunând că ia avionul spre Sicilia în seara asta. Şi o doamnă foarte bogată m-a sunat din Dubai. Nu şi-a spus numele şi nici pentru cine lucrează, dar a spus că vrea să cumpere toate casele pe care le-am pus în vânzare cu 1 euro”, a declarat pentru CNN viceprimarul orașului, Giuseppe Cacopio.

În Italia, mai multe oraşe mici au recurs la această măsură de a acorda stimulente financiare pentru a „readuce la viaţă” oraşe vechi depopulate, iar în urma ofertelor, primăriile au fost bombardate de solicitări de pe plan internaţional.

Peste jumătate din orașele mici ale Italiei riscă să devină pustii în următoarele decenii, pe măsură ce populațiile lor se diminuează.

„Ziarul de Iaşi“ a publicat un aspect mai puţin cunoscut publicului din viaţa celei mai bogate femei a judeţului. O milionară din IAȘI care creşte 30 de copii!

Doina Cepalis, proprietara firmei Te-Rox din Paşcani, lider de piaţă în Europa la producţia de centuri de siguranţă şi scaune auto pentru copii, creşte împreună cu fiica nu mai puţin de 30 de copii. Au înfiinţat o fundaţie, şi prin aceasta a adunat aceşti copii fără posibilităţi materiale, unii chiar copii ai străzii, cărora le oferă casă şi masă, precum şi educaţie.

„De unde ştiţi? Nu aş fi vrut să se afle acest lucru… E normal ce fac eu. Dacă reuşeşti în viaţă, e normal să dai şi ceva înapoi comunităţii“, ne mărturiseşte Doina Cepalis.

Derulează acest proiect cu maximă discreţie de circa 3 ani, iar unii din copiii ei, care foarte probabil altfel s-ar fi ratat, sunt acum premianţi la şcoală. „M-a impresionat proiectul Proruralis (iniţiat de „Ziarul de Iaşi“ şi ISJ, n.r.), şi m-am gândit că, dacă ar fi 39 de Proruralis-uri în ţară, România ar arăta altfel“, spune antreprenoarea. Povestea acestui frumos proiect, în rândurile următoare:

Puţină lume ştie „secretul“ cunoscutei femei de afaceri Doina Cepalis, cea care deţine la Paşcani grupul de Firme Te-Rox Prod, cunoscut ca lider de piaţă în Europa la capitolul centuri de siguranţă şi scaune auto pentru copii: aceasta, alături de fiica sa, „creşte“ nu mai puţin de 30 de copilaşi sărmani, fără posibilităţi financiare sau chiar abandonaţi pe străzi.

Am putea spune că are grijă de o clasă întreagă. Puţini ştiu că antreprenoarea a înfiinţat o fundaţie împreună cu fiica sa, Roxana Cepalis, care este şi preşedintele Asociaţiei „Lumină şi dar“. Prin intermediul acestei asociaţii, antreprenoarea adună copii nevoiaşi şi le oferă educaţia şi îngrijirea de care au nevoie.

„Nu aş fi vrut să se afle“

„De unde ştiţi? Nu aş fi vrut să se afle acest lucru… E normal ce fac eu. Dacă reuşeşti în viaţă, e normal să dai şi ceva înapoi comunităţii. E în firescul lucrurilor.

Aşa ar trebui să facă fiecare. M-am axat pe copii pentru că ei nu au nicio vină. M-a impresionat proiectul Proruralis, şi m-am gândit că, dacă ar fi 39 de Proruralis-uri în ţară, România ar arăta altfel.

Nu e suficient să hrănim aceşti copii, trebuie să le oferim şi educaţie. Am luat copii care sunt crescuţi de bunici, care nu au ambii părinţi ori care au un singur părinte şi e bolnav, ori cu handicap. Am pus un pariu. Toată lumea spune că aceşti copii străzii se întorc în stradă.

Am vrut să demostrez că nu e aşa. Dacă le oferi dragoste şi educaţie, ei nu se mai întorc în stradă. Se întorc în societate“, spune antreprenoarea.

Elanul ei în a face lucruri bune s-a izbit însă şi de birocraţie.

„Noi vrem să luăm mai mulţi copiii, însă birocraţia este foarte mare, ne înfrânează. Dar noi vom lupta în continuare pentru ei“, ne-a declarat Doina Cepalis, cu referire la procedurile greoaie ale autorităţilor legate de protecţia minorilor.

Menţionăm că proiectul Proruralis, menţionat de Doina Cepalis, a fost infiinţat acum 15 ani la iniţiativa „Ziarului de Iaşi“, în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean, acesta ajutând, prin intermediul unor burse oferite de oameni de afaceri, persoane particulare sau societăţi, în fiecare an, zeci de copii săraci, dar inteligenţi din mediul rural pentru a continua liceul la Iaşi, după absolvirea ciclului gimnazial.

Numai anul acesta, peste 90 de copii cu IQ ridicat învaţă cu ajutorul Proruralis la şcolile cele mai bune din municipiu.

Prin înfiinţarea unei asociaţii similare, antreprenoarea a reuşit să transforme copii care nu ştiau să citească în şcolari, unii chiar cu premii. Asociaţia a fost înfiinţată de Doina Cepalis acum trei ani, şi efectiv întreţine aceşti copilaşi de la zero, femeia de afaceri fiindu-le, am putea spune, mamă adoptivă.

Deși Guvernul PSD se lăuda încă de la începutul anul 2017 că alocațiile pentru copii se vor mari, acest lucru nu s-a întâmplat până în prezent, iar alocațiile au rămas tot 200 de lei pentru copiii sub 2 ani, respectiv 84 de lei pe luna pentru copiii între 2 și 18 ani.

Copiii din România au printre cele mai mici alocaţii din Uniunea Europeană! Suma oferită de stat minorilor români este de 84 de lei pe lună. Doar copii sub doi ani primesc ceva mai mult, 200 de lei lunar. În contrast, multe ţări din Uniunea Europeană oferă venituri similare care depăşesc 100 de euro. Sumele cresc considerabil pentru familiile cu mai mulţi copii. Andreea Burnar vine cu mai multe detalii.

Luxemburg este una dintre cele mai darnice ţări cu minorii lor. Aici alocaţiile ajung la 265 de euro pe lună, în funcţie de vârstă. Alocaţiile copiilor luxemburghezi sunt aproape de 15 ori mai mari decât cele din România.

Peste 200 de euro pe lună primesc şi copii mai mici de doi ani din Danemarca. Ulterior, alocaţia scade treptat pe măsură ce copilul înaintează în vârsta. După ce ajung la 15 ani, minorii primesc 126 de euro lunar.

Sunt şi ţări care acordă alocaţia în funcţie de venitul familiei. Spre exemplu, în Italia copiii primesc aproape 260 de euro pe lună dacă venitul net al familiei este mai mic de 14.000 de euro pe an. Statul nu mai acordă astfel de ajutor familiilor care câştigă mai mult de 77.500 de euro anual.

Minorii din ţările care au intrat recent în Uniunea Europeană au şi ei alocaţii mai mici, la un nivel similar cu cele din România. Spre exemplu, în Bulgaria alocaţia este de doar 20 de euro pentru familiile cu un copil.

În Croaţia, suma începe de la 27 de euro pe lună şi poate ajunge până la 40 de euro, în funcţie de veniturile familiei. Nici polonezii nu acordă un sprijin prea consistent. În Polonia alocaţiile încep de la 22 de euro pe lună şi ajung până la 32 euro pe lună, în funcţie de vârsta copilului.

Anul 2019 a venit cu o serie de modificări,astfel, potrivit noii Legi a Pensiilor, această categorie de români se va putea pensiona mai devreme.

Noua lege a trecut de cele două Camere ale Parlamentului și așteaptă să fie aprobată de președinte.

Clovnii intră în categoria celor care au o meserie grea şi, ca atare, statul le permite retragerea timpurie din câmpul muncii, alături de mai multe alte meserii „artistice” precum: dansatorii, acrobaţii, călăreţii de circ, dresorii de animale salbatice, soliştii vocali de operă, instrumentiştii la instrumente de suflat, balerinii sau cascadorii.

Astfel, la doi ani lucraţi în asemenea „condiţii grele”, se primeşte o „reducere” de un an. Adică în loc să se pensioneze la 65 de ani, se poate pensiona la 64 (dacă este bărbat). Dacă este femeie, se poate pensiona la 62 de ani, în loc de 63.

După 24 de ani lucraţi în condiţii speciale, pensionarea se poate face cu 12 ani mai devreme. Adică 53 dacă este bărbat şi 51 de ani dacă este femeie.

Modificări ce vor fi aduse din 01.09.2021 la condițiile de pensionare pentru femei:

1. Stagiul minim de cotizare va fi de 15 ani însă acesta nu conține stagiile asimilate ( Ex : perioada studiilor superioare) , urmare stagiul minim și obligatoriu pentru a accesa o formă de pensionare va trebui să fie realizat prin contribuție efectivă.

2. Femeile care au născut și crescut 3 sau mai mulți copii, până cel puțin la varsta de 16 ani, vor avea o reducere a vârstei standard de pensionare cu 2 ani pentru primii 3 copii ( 6ani) la care se adaugă câte 1 an pentru ceilalți copii, desigur condiția de vârstă (16 ani) trebuie îndeplinită și ca mama să aibă realizat minim 15 ani de stagiu contributiv la data solicitării pensiei.

Această reducere de vârstă nu se cumulează alte reduceri prevăzute în lege (grupe superioare sau pensionare anticipată).

09.11.2018 Guvernul României modifică vârsta standard de pensionare, doar la cererea femeilor, până la maxim 65 de ani(67 de ani în mediul sanitar). Astfel printr-o ordonanță de urgență, ce urmează a fi publcată în Monitorul Oficial, se modifică :

Advertisement
În Litera c) a alineatului (1) a articolului 56 va avea următorul cuprins:

”c) la data îndeplinirii cumulative a condițiilor de vârstă standard și a stagiului minim de cotizare pentru pensionare sau, pentru salariata care optează în scris pentru continuarea executării contractului individual de muncă, la vârsta de 65 de ani; la data comunicării deciziei de pensie în cazul pensiei de invaliditate de gradul III,

pensiei anticipate parțiale, pensiei anticipate, pensiei pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare; la data comunicării deciziei medicale asupra capacității de muncă în cazul invalidității de gradul I sau II.”

2. După alineatul (2) al articolului 56 se introduce un alineat nou, alin. (3), cu următorul cuprins: ”(3) Angajatorul nu poate îngrădi sau limita dreptul salariatei de a continua activitatea în condițiile prevăzute la lit. c), teza întâi. ”

Observații: Vârsta standard de pensionare, cf Anexei Nr 5 din Legea 263/2010, este acum de 61 de ani iar stagiul complet de cotizare este 31 ani, astfel că din 1 ianuarie 2019, încetarea de drept a raporturilor de muncă nu mai poate fi realizată dacă angajata solicită continuarea activității profesionale .

Pentru femeile care muncesc în domeniul sănătății varsta de pensionare poate fi amânată până la 67 de ani.

O mișcare-surpriză, concretizată la finalul anului trecut, a dat curs unei avalanșe de presupuneri printre reprezentanții industriei locale de alumi­niu. Actorii principali: frații Pavăl, proprietarii Dedeman și Alro Slatina.

Acest articol a apărut în numărul 56 (21 ianuarie – 3 februarie 2019) al revistei NewMoney

Vestea că aceștia au cumpărat pe bursa de la București 23,16% din cel mai mare producător de aluminiu din Europa Continentală (cu excepția Rusiei și a Peninsulei Scandinave) a luat pe neaș­teptate mediul de business, mai ales că numele lor este asociat de peste 25 de ani cu

Dedeman, liderul de astăzi al pieței locale de bricolaj (cu afaceri de aproape 1,4 miliarde de euro în 2017), și mai puțin cu alte domenii. Întrebarea „De ce au înce­put Dragoș și Adrian Pavăl să inves­­teas­­că masiv în sectoare care nu au nicio legătură cu retail-ul?“ vine, prin urmare, de la sine.

Dacă e să ne uităm retrospectiv, diversificarea pare să fie trăsătura definitorie a strategiei lor de business din ultimii ani. Metaforic vorbind, portofoliul lor de afaceri a început să semene cu rafturile unui magazin aprovizionat cu produse din game tot mai diferite. Dincolo de metaforă, fondatorii Dedeman au luat decizii pe care le ia orice business de familie, ajuns la maturitate. Să le luăm însă pe rând.

INDUSTRIA (E) GREA. E decembrie 2018 și frații Pavăl cumpără pentru 107,8 milioane de euro (495 milioane de lei) aproape un sfert din Alro Slatina, în cadrul plasamentului privat iniţiat de acţionarii majoritari (Vimetco N.V., n.r.).

Într-un comunicat de presă publicat la o zi distanță de acest anunț, Alro spune că „tranzacția realizată de către acțio­­narii săi va aduce beneficii pe termen mediu și lung atât societății, cât și investitorilor, prin îmbu­­nătățirea semnificativă a lichidității și a vizibilității companiei pe piața de capital“. Ce ar putea însemna asta pentru frații Pavăl?

„Cei doi antrepre­nori se gândesc să-și cimenteze banii în afaceri care sunt sigure pe termen lung. Iar Alro Slatina și-a dovedit viabilitatea și înainte de 1990, și după. Ei au făcut bani într-un sector volatil, cu câștiguri mari, dar pe termen scurt“, punctează Petru Ianc, consilier pe probleme industriale.

Tradițional, în ultimii 30 de ani, foarte puțini antreprenori s-au orientat spre industrie, infamul do­meniu comparat la începutul anilor ’90 cu un morman de fiare vechi. Desigur, lucrurile sunt complet diferite în cazul aluminiului.

Și nu vorbim aici de proprietățile sale fizice. De altfel, investiția Pavăl Holding în Alro venea la scurt timp după ce Chimcomplex Borzeşti, societate deţinută de omul de afaceri clujean Ştefan Vuza, cumpărase activele combinatului chimic Oltchim Râmnicu Vâlcea, pentru aproximativ 128 de milioane de euro.

Comentând cele două tranzacții, Ion Sturza, fost prim-ministru al Republicii Moldova și membru în Consiliul de Administrație al Oltchim, crede că nu vom auzi prea curând de alți antreprenori care să le urmeze exemplul când vine vorba de inves­­tiții.

„Frații Pavăl au iluzia unui exces de finanțare și încearcă să se diversifice. Considerând probabil că retail-ul cu brico are limite și e vulnerabil. Atenție, ei au acceptat un pachet minoritar. Deci, este o investiție mai degrabă financiară“, mai spu­­ne acesta.

Surse din mediul de business consideră miș­carea lor una strategică, „pentru diminuarea riscului pe care-l presupune generarea unui mare volum de lichidități dintr-un singur business, unul ciclic, legat de ritmul în care se dezvoltă piața imobiliară, carac­­te­­rizată prin creșteri importante după criză“.

„Lipsa de lichiditate din piață, alături de modul de finanțare bazat prea mult pe creditul furnizor, in­fluențează evoluția businessului din acest sector“, trăgeau concluzia analiștii de la KeysFin, în urma unei analize despre industria metalurgică, unde e prezentă și Alro.

Privind în ansamblu, creșterea economică din ultimii opt-nouă ani a fost puternic impulsionată și de sectorul construcțiilor. Iar cererea de materiale de construcții a avut fluctuații în această pe­ri­oadă, în funcție și de accesul la creditare.

De pildă, în primele zece luni din 2018, volumul lu­crărilor de construcţii a scăzut faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut, cu 4,1% ca serie brută, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS). „Volumul lu­­cră­­rilor de construcţii a scăzut la clădirile rezi­­den­­ţiale cu 26,8%, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezona­litate“, reiese din datele INS.

„De ce au profituri mari? Simplu: nu prea este concurență în piața de bricolaj“, spune și Dragoș Roșca, preşedintele fundației Romanian Business Leaders (RBL). Altfel spus, celelalte companii pre­zente în retail-ul local de bricolaj nu re­pre­zintă nici pe departe o amenințare pentru su­pre­mația de piață a Dedeman, primul business antreprenorial 100% românesc care a depășit o cifră de afaceri de un miliard de euro.

Totuși, investiția fraților nu este complet lipsită de unele riscuri, evidențiate de președintele RBL, cum ar fi faptul că, în momentele de criză, când încetinește economia globală, scad comenzile de aluminiu și, inevitabil, scade prețul. În plus, presiune pe preț ar mai putea pune și companiile din Orientul Mijlociu, pe fondul unei supraproducții.

La rândul său, Petru Ianc aduce în discuție alte două probleme importante care se regăsesc în industria de aluminiu. Una legată de prețul energiei, „pentru care nu există niciun control“, și o alta de ceea ce se întâmplă la nivel internațional cu războiul comercial cu Statele Unite.

Așadar, in­­ves­­tiția în Alro ar putea să vină la pachet cu unele pro­­­­bleme, dar care nu au neapărat legătură cu pro­­fitabilitatea companiei (care în prima jumătate a anului trecut a avut un profit de 33,2 milioane de euro), ci mai curând cu mișcările globale.

MIZA PE IMOBILIARE. De contextul internațional poate fi legată și o altă intenție a Dedeman, rămasă însă la stadiu de proiect, de a se extinde cu un centru comercial în Republica Moldova. Proiectul a fost anunțat în 2014, iar un an mai târziu s-a semnat un contract cu compania Piele SA pentru construirea complexului pe terenurile deținute de aceasta.

Valoarea planificată a investiției era de 20 milioane de euro, numai că, în 2017, Dedeman a anunțat că se retrage din Republica Moldova „din cauza barierelor administrative, a birocrației excesive și a lipsei unei certitudini în privința unei decizii a autorităților locale“.

Făcând abstracție de aceste motive, extinderea regională ar fi fost riscantă și pentru că, pe de o parte, ar fi apărut necesitatea unui management pe care să-l exporte, iar pe de alta, pentru că investitorii ar fi rămas prinși în aceeași buclă a bricolajului.

Cert este că, după ce au renunțat la aceste pla­­nuri, au apărut și primele indicii că vor să-și in­­ves­­tească banii în alte domenii.

O primă tentativă au avut-o în același 2017, când și-au anunțat intenția de a prelua cele cinci clădiri ale complexului AFI Park, dezvoltat de AFI Europe România, în ceea ce ar fi urmat să devină cea mai mare tranzacție din istoria segmentului local de birouri, în valoare de aproape 164 de milioane de euro.

Ulterior, au revenit cu anunțul că vor prelua doar clădirile 1, 2 și 3, pentru a renunța în cele din urmă și la acestea, cu toate că semnaseră un antecontract pentru suma de 86,5 milioane de euro.

Aventura lor imobiliară a continuat însă un an mai târziu, când au cumpărat proiectul de birouri The Bridge, dezvoltat în zona Carrefour Orhideea București de Forte Partners, unul dintre cei mai mari investitori de imobiliare din România, tran­­zacție evaluată la circa 200 de milioane de euro.

Proiectul The Bridge are trei etape de dezvoltare și va avea la final o suprafață totală de aproximativ 80.000 metri pătrați. Prima fază a fost închiriată integral către chiriaşi precum BCR şi IBM, a doua fază se află în construcţie şi a fost preînchiriată către UPC, Schlumberger şi Medicover, în timp ce faza a treia se află în stadiul de pregătire.

„Această tranzacţie marchează un moment de referinţă pentru piaţa imobiliară locală, dar şi pentru economia românească. Am arătat că un dezvoltator român poate concura cu marile grupuri internaţionale pe o piaţă foarte dinamică şi că poate încheia tranzacţii de anvergură“, declara la mo­mentul respectiv Geo Mărgescu, CEO şi cofon­dator Forte Partners.

Este cea mai mare tran­­zacţie încheiată până acum pe sectorul birourilor, depă­şind recordul precedent marcat recent de fondul de investiţii Lion’s Head Investments, care a plătit 170 de milioane de euro pentru complexul de birouri Oregon Park din cartierul Pipera.

„Proiectul The Bridge se află printre cele mai atractive de pe piaţa de real estate, iar achiziţia lui va consolida activitatea grupului Dedeman. Spe­răm să marcăm un nou început pentru antreprenorii români, care să aducă mai multă încredere în dezvoltarea şi achiziţionarea de proiecte de an­vergură“, spunea tot atunci și Dragoş Pavăl, CEO Dedeman.

Meteorologii au emis o atenţionare Cod galben de viscol şi ninsori însemnate cantitativ valabilă de marţi după-amiază până miercuri dimineaţă, în judeţele Mehedinţi, Gorj, Vâlcea, Argeş, Caraş-Severin, precum şi în zona de nord a judeţelor Dâmboviţa şi Prahova.

Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis o atenţionare Cod galben, valabilă de marţi de la ora 16.00 până miercuri la ora 10, în judeţele Mehedinţi, Gorj, Vâlcea, Argeş, Caraş-Severin, dar şi în nordul judeţelor Dâmboviţa şi Prahova.

În Munţii Banatului şi în cea mai mare parte a Carpaţilor Meridionali va ninge viscolit, iar vântul va avea intensificări în special la altitudinile mari, cu rafale de peste 80…90 km/h, zăpada fiind spulberată şi troienită, condiţii în care vizibilitatea va scădea semnificativ.

În judeţele Mehedinţi, Gorj, Vâlcea şi în cea mai mare parte a judeţelor Argeş şi Caraş-Severin va ninge local însemnat cantitativ, iar stratul de zăpadă nou depus va fi consistent.

De asemenea, ANM a emis o informare meteorologică valabilă de marţi de la ora 11.00 până miercuri la ora 10.00, interval în care aria precipitaţiilor va cuprinde treptat toate regiunile şi pe arii restrânse vor fi moderate cantitativ.

Acestea vor fi sub formă de ninsoare şi, local, se va depune strat nou de zăpadă, iar în vestul ţării trecător vor fi şi sub formă de lapoviţă şi ploaie. În regiunile sud-estice şi în extremitatea de sud se vor semnala mai ales ploi. Se va forma polei.

Până spre sfârşitul săptămânii, temporar vor fi precipitaţii în cea mai mare parte a ţării, mai însemnate cantitativ în jumătatea de sud.

Meteorologii au actualizat şi prognoza pentru municipiul Bucureşti. Astfel, marţi, de la ora 12.00 şi până la ora 20.00, vremea va fi în general închisă. Trecător se vor semnala precipitaţii slabe, sub formă de ninsoare, cu tendinţă de transformare spre seară în lapoviţă şi ploaie. Vântul va sufla moderat. Valorile termice vor urca de la -2 spre 0 grade.

De marţi seară până miercuri la ora 8.00, cerul va fi noros şi temporar se vor semnala precipitaţii mixte la începutul intervalului, ce vor favoriza depunerile de polei, apoi sub formă de ploaie. Vântul va sufla în general slab. Temperatura aerului va fi de 0…1 grad.

Ulterior, până miercuri la ora 20.00, cerul va prezenta înnorări şi vor mai fi condiţii de ploaie slabă la începutul intervalului. Vântul va sufla slab până la moderat. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 7 grade.

Fabiani Pricsina, un băiețel la doar 11 ani din Petroșani, elev al Şcolii Gimnaziale „I.G. Duca” a reprezentat România la Concursul Internațional de Pian din Nisa, Franța și a câștigat panglica albastră, devenind cel mai bun pianist din lume.Micul pianist a reușit să impresioneze lumea și a luat locul I.

Băiețel are o poveste tristă în urmă. Fabiani Pricsina a rămas de mic orfan, fără ambii părinți, care au parasit aceasta lume în urma unui accident rutier, când el avea numai 10 ani.

El a fost crescut de mătușa și unchiul său, care au făcut tot ce le-a stat în putință să-l ajute să ajungă un om mare. Oameni simpli, cu venituri mici, dar cu un suflet foarte mare. Probabil că părinții luiu, de acolo de sus, îl ocrotesc și sunt foarte mândri de reușitele băiatului lor.

Fabiani a fost pregătit de profesor Adina Stan, care l-a îndrumat și pe tot parcursul concursului.Fabiani a fost distins și la alte concursuri, atât în ​​România, cât și în Italia. În România a urmat olimpiadele naționale de muzică în ultimii ani. În Italia, a participat la concursul internațional “Pian Talents” din Milano.

Micuțul pianist a fost remarcat până și de Andreea Bocelli, care l-a invitat sa cânte împreuna cu el în concert. El visează să aibă concerte oriunde în lume. Fericirea lui este muzica.

Elevii romani sunt printre cei mai buni din lume, iar acest lucru se vede de fiecare data cand participa la un concurs international, pentru că vin acasă cu premii.

Indiferent de ce concurs este vorba, elevii nostri reusesc sa se faca remarcati. Deși sistemul nostru educațional este atat de criticat în Romania, elevii nostri sunt extrem de buni si apreciati.

Este adevarat ca este si meritul parintilor care au grija ca acesti copii sa invete si sa faca tot ce este nevoie pentru a ajunge oameni in viata.

Este vorba despre un concurs dedicat problemelor de mediu, care a adunat mai mulți studenți din întreaga lume. Câțiva studenți români de la Liceul Internațional de Informatică din Bucureșt, Andrei Gabriel Preda, Victor Suciu și Alexandru Turcanu au câștigat medaliile de aur la categoria robotică a concursului de la New York.Iar la categoria știință, Raffaelli Ionut Bogdan Ispas și Alexandru Iulian Mocanu au câștigat medaliile de bronz.

Acest concurs a avut loc în perioada 11-16 iunie, la New York. Au participat peste 1200 de studenți din diferite țări. Olimpiada Genius, a avut mai multe categorii, precum Genius Robotics, Genius Environmental și altele.Este foarte frumos ca acești tineri să ne reprezinte țara în New York.

Sperăm ca după acest concurs, ei să-și dorească să rămână la noi în țară și să reușească aici să facă tot ce e mai bine pentru viitorul lor. Noi nu putem decât să le urăm succes în continuare în tot ceea ce fac și să auzim cât mai multe reușite din partea lor, pe plan mondial.

Părintele Arsenie Boca (1910-1989) este considerat unul dintre marii duhovnici ai românilor. A lăsat posterităţii o moştenire spirituală impresionantă. Una dintre cele mai frumoase vorbe de duh lăsate de fostul preot prigonit de regimul comunist este povestea ceşcuţei de ceai, o pildă menită să le aducă alinare suferinzilor.

Iată povestirea spusă de părintele Arsenie Boca:

„O familie a plecat într-o excursie în Anglia pentru a cumpăra ceva dintr-un frumos magazin de antichităţi, pentru celebrarea celei de a 25-a aniversări de la căsătorie. Şi soţiei şi soţului le plăceau antichităţile şi produsele din argilă, obiecte ceramice, în special ceştile de ceai. Au observat o ceaşcă excepţională şi au întrebat: „Putem să vedem ceşcuţa aceea? Nu am văzut niciodată ceva atât de frumos!”.

În timp ce doamna le oferea ceea ce ceruseră, ceşcuţa de ceai a început să vorbească:

‒ Voi nu puteţi să înţelegeţi. Nu am fost de la început o ceşcuţă de ceai. Cândva, am fost doar un bulgăre de argilă roşie. Stăpânul m-a luat şi m-a rulat, m-a bătut tare, m-a frământat în repetate rânduri, iar eu am strigat: „Nu face asta!”,„Nu-mi place!”, „Lasă-mă în pace!”, dar El a zâmbit doar şi a spus cu blândeţe:

„Încă nu!”. Apoi, ah! Am fost aşezată pe o roată şi am fost învârtită, învârtită, învârtită. „Opreşte! Ameţesc! O să-mi fie rău!”, am strigat. Dar Stăpânul doar a dat din cap şi a spus, liniştit: „Încă nu”. M-a învârtit, m-a frământat şi m-a lovit şi m-a modelat, până a obţinut forma care i-a convenit, iar apoi m-a băgat în cuptor. Niciodată nu am simţit atâta căldură! Am strigat, am bătut şi am izbit uşa… „Ajutor! Scoate-mă de-aici!”

Puteam să-L văd printr-o deschizătură şi puteam citi pe buzele Sale, în timp ce clătina din cap dintr-o parte în alta: „Încă nu”.
Când mă gândeam că nu voi mai rezista încă un minut, uşa s-a deschis. Cu atenţie, m-a scos afară şi m-a pus pe raft… am început să mă răcoresc. O, mă simţeam atât de bine! „Ei, aşa este mult mai bine”, m-am gândit.

Dar, după ce m-am răcorit, m-a luat, m-a periat şi m-a colorat peste tot… mirosurile erau oribile. Am crezut că mă sufoc. „O, te rog, încetează, încetează!”, am strigat.

El doar a dat din cap şi a spus: „Încă nu!” Apoi, deodată m-a pus din nou în cuptor. Numai că acum nu a mai fost ca prima dată. Era de două ori mai fierbinte şi simţeam că mă voi sufoca. L-am rugat. Am insistat.

Am strigat. Am plâns… eram convinsă că nu voi scăpa! Eram gata să renunţ. Chiar atunci, uşa s-a deschis şi El m-a scos afară şi, din nou, m-a aşezat pe raft, unde m-am răcorit şi am aşteptat şi am aşteptat, întrebându-mă: „Oare ce are de gând să-mi mai facă?”.

O oră mai târziu, mi-a dat o oglindă şi a spus: „Acum uită-te la tine!”. Şi m-am uitat. „Aceea nu sunt eu; aceea nu pot fi eu… Este frumoasă. Sunt frumoasă!” El mi-a vorbit blând:

„Vreau să ţii minte, ştiu că a durut când ai fost rulată, frământată, lovită, învârtită, dar, dacă te-aş fi lăsat singură, te-ai fi uscat. Ştiu că ai ameţit când te-am învârtit pe roată, dar, dacă m-aş fi oprit, te-ai fi desfăcut bucăţele, te-ai fi fărâmiţat. Ştiu că a durut şi că a fost foarte cald şi neplăcut în cuptor, dar a trebuit să te pun acolo, altfel te-ai fi crăpat.

Ştiu că mirosurile nu ţi-au făcut bine când te-am periat şi te-am colorat peste tot, dar, dacă nu aş fi făcut asta, niciodată nu te-ai fi călit cu adevărat.

Nu ai fi avut strălucire în viaţă. Dacă nu te-aş fi băgat pentru a doua oară în cuptor, nu ai fi supravieţuit prea mult, fiindcă acea întărire nu ar fi ţinut. Acum eşti un produs finit. Acum eşti ceea ce am avut în minte prima dată când am început să lucrez cu tine”.

Morala povestirii este următoarea, arăta duhovnicul Arsenie Boca:

„Dumnezeu ştie ce face cu fiecare dintre noi. EL este Olarul, iar noi suntem argila Lui. El ne va modela, ne va face şi ne va expune la presiunile necesare, pentru a fi lucrări perfecte care să împlinească buna, plăcuta şi sfânta Sa voie.

Dacă viaţa pare grea şi eşti lovit, bătut şi împins aproape fără milă; când lumea îţi pare că se învârteşte necontrolat; când simţi că eşti într-o suferinţă îngrozitoare, când viaţa pare cumplită, fă-ţi un ceai şi bea-l din cea mai drăguţă ceaşcă, aşază-te şi gândeşte-te la cele citite aici şi apoi discută puţin cu Olarul”.

Clujul va avea tren metropolitan + metrou. Linia va pleca de la Jucu – ca tren rapid de suprafata -, trece prin Apahida, va traversa subteran Clujul, va iesi la suprafata din nou si se va opri la Floresti.

Clujul este primul oraș din Estul Europei care a primit o finanțare nerambursabilă de 98% de la Comisia Europeană, prin programul Urban Innovative Actions, în valoare de 5,6 milioane de euro și are ca obiect analiza si testarea unor scenarii care să permită sectorului cultural, academic, de afaceri și administrației și, în general, comunității să se pregătească pentru schimbările pe care următorii 20 de ani le vor aduce în piața forței de muncă.

Corina Cretu, Comisar european: ,,Dle Boc, sunteti un exemplu pentru intreaga tara.” Aha! Si cand erai in USL gandeai asa, doamna?

Acuma, atentie! PNL are cei mai buni primari din tara. Recomandati de realizari. Boc, Bolojan (Oradea), Falca (Arad), Robu (Timisoara), asa șuchiu cum e el, Hava (Alba Iulia), Florea (Targu Murers), Scripcaru (Brasov). Cele mai infloritoare orase ale tarii. Mai e si Flutur, foarte apreciat ca presedinte al CJ Suceava. Si mai sunt.

E, va intreb eu, cum capitalizeaza PNL-ul imaginea edililor respectivi? In niciun fel. Este inadmisibil, ca partid, sa nu transferi simpatia electorala inspre partid, folosind imaginea lor. Din doua partide mari, cu infrastructuri solide, cu resurse umane – cele mai bune -, sa faci un partid mai mic decat au fost ele luate individual.

Bolojan, Boc, Hava, Scripcaru, Florea, Robu, Flutur n-au contracandidati. Cu toate astea, prezenta lor in prima linie a partidului, in dezbaterile mediatice, unde ar fi trebuit sa fie vectorii de imagine ai PNL-ului lipseste aproape cu desavarsire.

Doar cand se mai inaugureaza cate o lucrare se vorbeste. In locul lor, sunt trimise pe televiziuni personaje terne, slab pregatite si politic, si profesional. Cum sa nu iesi si sa-i dai exemplu continuu? Iata, asta inseamna administratie liberala!

I-as trimite prin tara, unde PNL-ul n-are primari dar isi pregateste candidatii, sa tina conferinte cu organizatiile din orase, in prezenta presei, despre managementul administrativ-urban, despre soluțiile care ar putea îmbunătăți calitatea vieții urbane în viitor.

Despre cum trebuie conectate industriile culturale și creative cu servicii specifice economiei cunoașterii. Cum se procedeaza la Cluj. Despre cum se atrag fondurile UE, cum a facut Bolojan la Oradea – 150 mil. EUR in zece ani.

Sa le ofere din experienta si realizarile lor si sa-i pregateasca in vederea campaniilor care vin. As crea un curent mediatic, deoarece nimeni nu poate contesta o realitate.

Dar, fiecare cu viziunea sa!