O mișcare-surpriză, concretizată la finalul anului trecut, a dat curs unei avalanșe de presupuneri printre reprezentanții industriei locale de aluminiu. Actorii principali: frații Pavăl, proprietarii Dedeman și Alro Slatina.
Acest articol a apărut în numărul 56 (21 ianuarie – 3 februarie 2019) al revistei NewMoney
Vestea că aceștia au cumpărat pe bursa de la București 23,16% din cel mai mare producător de aluminiu din Europa Continentală (cu excepția Rusiei și a Peninsulei Scandinave) a luat pe neașteptate mediul de business, mai ales că numele lor este asociat de peste 25 de ani cu
Dedeman, liderul de astăzi al pieței locale de bricolaj (cu afaceri de aproape 1,4 miliarde de euro în 2017), și mai puțin cu alte domenii. Întrebarea „De ce au început Dragoș și Adrian Pavăl să investească masiv în sectoare care nu au nicio legătură cu retail-ul?“ vine, prin urmare, de la sine.
Dacă e să ne uităm retrospectiv, diversificarea pare să fie trăsătura definitorie a strategiei lor de business din ultimii ani. Metaforic vorbind, portofoliul lor de afaceri a început să semene cu rafturile unui magazin aprovizionat cu produse din game tot mai diferite. Dincolo de metaforă, fondatorii Dedeman au luat decizii pe care le ia orice business de familie, ajuns la maturitate. Să le luăm însă pe rând.
INDUSTRIA (E) GREA. E decembrie 2018 și frații Pavăl cumpără pentru 107,8 milioane de euro (495 milioane de lei) aproape un sfert din Alro Slatina, în cadrul plasamentului privat iniţiat de acţionarii majoritari (Vimetco N.V., n.r.).
Într-un comunicat de presă publicat la o zi distanță de acest anunț, Alro spune că „tranzacția realizată de către acționarii săi va aduce beneficii pe termen mediu și lung atât societății, cât și investitorilor, prin îmbunătățirea semnificativă a lichidității și a vizibilității companiei pe piața de capital“. Ce ar putea însemna asta pentru frații Pavăl?
„Cei doi antreprenori se gândesc să-și cimenteze banii în afaceri care sunt sigure pe termen lung. Iar Alro Slatina și-a dovedit viabilitatea și înainte de 1990, și după. Ei au făcut bani într-un sector volatil, cu câștiguri mari, dar pe termen scurt“, punctează Petru Ianc, consilier pe probleme industriale.
Tradițional, în ultimii 30 de ani, foarte puțini antreprenori s-au orientat spre industrie, infamul domeniu comparat la începutul anilor ’90 cu un morman de fiare vechi. Desigur, lucrurile sunt complet diferite în cazul aluminiului.
Și nu vorbim aici de proprietățile sale fizice. De altfel, investiția Pavăl Holding în Alro venea la scurt timp după ce Chimcomplex Borzeşti, societate deţinută de omul de afaceri clujean Ştefan Vuza, cumpărase activele combinatului chimic Oltchim Râmnicu Vâlcea, pentru aproximativ 128 de milioane de euro.
Comentând cele două tranzacții, Ion Sturza, fost prim-ministru al Republicii Moldova și membru în Consiliul de Administrație al Oltchim, crede că nu vom auzi prea curând de alți antreprenori care să le urmeze exemplul când vine vorba de investiții.
„Frații Pavăl au iluzia unui exces de finanțare și încearcă să se diversifice. Considerând probabil că retail-ul cu brico are limite și e vulnerabil. Atenție, ei au acceptat un pachet minoritar. Deci, este o investiție mai degrabă financiară“, mai spune acesta.
Surse din mediul de business consideră mișcarea lor una strategică, „pentru diminuarea riscului pe care-l presupune generarea unui mare volum de lichidități dintr-un singur business, unul ciclic, legat de ritmul în care se dezvoltă piața imobiliară, caracterizată prin creșteri importante după criză“.
„Lipsa de lichiditate din piață, alături de modul de finanțare bazat prea mult pe creditul furnizor, influențează evoluția businessului din acest sector“, trăgeau concluzia analiștii de la KeysFin, în urma unei analize despre industria metalurgică, unde e prezentă și Alro.
Privind în ansamblu, creșterea economică din ultimii opt-nouă ani a fost puternic impulsionată și de sectorul construcțiilor. Iar cererea de materiale de construcții a avut fluctuații în această perioadă, în funcție și de accesul la creditare.
De pildă, în primele zece luni din 2018, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut, cu 4,1% ca serie brută, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS). „Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut la clădirile rezidenţiale cu 26,8%, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate“, reiese din datele INS.
„De ce au profituri mari? Simplu: nu prea este concurență în piața de bricolaj“, spune și Dragoș Roșca, preşedintele fundației Romanian Business Leaders (RBL). Altfel spus, celelalte companii prezente în retail-ul local de bricolaj nu reprezintă nici pe departe o amenințare pentru supremația de piață a Dedeman, primul business antreprenorial 100% românesc care a depășit o cifră de afaceri de un miliard de euro.
Totuși, investiția fraților nu este complet lipsită de unele riscuri, evidențiate de președintele RBL, cum ar fi faptul că, în momentele de criză, când încetinește economia globală, scad comenzile de aluminiu și, inevitabil, scade prețul. În plus, presiune pe preț ar mai putea pune și companiile din Orientul Mijlociu, pe fondul unei supraproducții.
La rândul său, Petru Ianc aduce în discuție alte două probleme importante care se regăsesc în industria de aluminiu. Una legată de prețul energiei, „pentru care nu există niciun control“, și o alta de ceea ce se întâmplă la nivel internațional cu războiul comercial cu Statele Unite.
Așadar, investiția în Alro ar putea să vină la pachet cu unele probleme, dar care nu au neapărat legătură cu profitabilitatea companiei (care în prima jumătate a anului trecut a avut un profit de 33,2 milioane de euro), ci mai curând cu mișcările globale.
MIZA PE IMOBILIARE. De contextul internațional poate fi legată și o altă intenție a Dedeman, rămasă însă la stadiu de proiect, de a se extinde cu un centru comercial în Republica Moldova. Proiectul a fost anunțat în 2014, iar un an mai târziu s-a semnat un contract cu compania Piele SA pentru construirea complexului pe terenurile deținute de aceasta.
Valoarea planificată a investiției era de 20 milioane de euro, numai că, în 2017, Dedeman a anunțat că se retrage din Republica Moldova „din cauza barierelor administrative, a birocrației excesive și a lipsei unei certitudini în privința unei decizii a autorităților locale“.
Făcând abstracție de aceste motive, extinderea regională ar fi fost riscantă și pentru că, pe de o parte, ar fi apărut necesitatea unui management pe care să-l exporte, iar pe de alta, pentru că investitorii ar fi rămas prinși în aceeași buclă a bricolajului.
Cert este că, după ce au renunțat la aceste planuri, au apărut și primele indicii că vor să-și investească banii în alte domenii.
O primă tentativă au avut-o în același 2017, când și-au anunțat intenția de a prelua cele cinci clădiri ale complexului AFI Park, dezvoltat de AFI Europe România, în ceea ce ar fi urmat să devină cea mai mare tranzacție din istoria segmentului local de birouri, în valoare de aproape 164 de milioane de euro.
Ulterior, au revenit cu anunțul că vor prelua doar clădirile 1, 2 și 3, pentru a renunța în cele din urmă și la acestea, cu toate că semnaseră un antecontract pentru suma de 86,5 milioane de euro.
Aventura lor imobiliară a continuat însă un an mai târziu, când au cumpărat proiectul de birouri The Bridge, dezvoltat în zona Carrefour Orhideea București de Forte Partners, unul dintre cei mai mari investitori de imobiliare din România, tranzacție evaluată la circa 200 de milioane de euro.
Proiectul The Bridge are trei etape de dezvoltare și va avea la final o suprafață totală de aproximativ 80.000 metri pătrați. Prima fază a fost închiriată integral către chiriaşi precum BCR şi IBM, a doua fază se află în construcţie şi a fost preînchiriată către UPC, Schlumberger şi Medicover, în timp ce faza a treia se află în stadiul de pregătire.
„Această tranzacţie marchează un moment de referinţă pentru piaţa imobiliară locală, dar şi pentru economia românească. Am arătat că un dezvoltator român poate concura cu marile grupuri internaţionale pe o piaţă foarte dinamică şi că poate încheia tranzacţii de anvergură“, declara la momentul respectiv Geo Mărgescu, CEO şi cofondator Forte Partners.
Este cea mai mare tranzacţie încheiată până acum pe sectorul birourilor, depăşind recordul precedent marcat recent de fondul de investiţii Lion’s Head Investments, care a plătit 170 de milioane de euro pentru complexul de birouri Oregon Park din cartierul Pipera.
„Proiectul The Bridge se află printre cele mai atractive de pe piaţa de real estate, iar achiziţia lui va consolida activitatea grupului Dedeman. Sperăm să marcăm un nou început pentru antreprenorii români, care să aducă mai multă încredere în dezvoltarea şi achiziţionarea de proiecte de anvergură“, spunea tot atunci și Dragoş Pavăl, CEO Dedeman.