Category: STIRI

A fost primul român acceptat la un curs extrem de restrâns, organizat la Berlin. Școala de transplant pe porci a fost primul pas către o serie de premiere, care au intrat în istora medicinei românești. Surpriza nemților a fost că Narcis Copcă a reușit să aducă inovația germană în România și chiar să o dezvolte.

“La început am făcut şi noi transplant pe porci. Îi aducea de la Periş. Asta ne-a dat încredere şi ne-a arătat că putem merge mai departe”.

Și a mers. Pentru că astăzi la Spitalul Sfânta Maria se află unul dintre cele mai performante centre de transplant multi-organ din România şi singurul unde deja au fost bifate patru transplanturi pulmonare doar în 2018.

Narcis Copcă a absolvit Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davilla în anul 1992, iar apoi a parcurs toate etapele în cercetare, până la gradul 1. Și-a finalizat doctoratul în chirurgie în anul 2000, iar acum mai are puţin şi-l termină şi pe cel de-al doilea, în ştiinţe economice. De altfel, medicul este şi absolvent de ASE.

Încă din anul 1998, de când era rezident şi-a dorit să contribuie la schimbarea în bine a medicinei româneşti şi este unul dintre cei care a pus bazele noului sistem de asigurări de sănătate, care în trecut era unul naţionalizat şi mult mai puţin eficient.

Mai întâi a fost director adjunct la Directia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti, iar apoi, în anul 1999 a ajuns la Spitalul Sfânta Maria ca director. De aproape 20 de ani, Narcis Copcă este managerul instituţiei, care astăzi arată ireproşabil.

„Era un spital extrem de trist. Nu avea toalete în cameră. Era de nivelul unei gări provinciale. Podelele erau aceleaşi din 1940. Fiecare proiect de consolidare a fost susţinut cu greu, dar cu toate acestea Primăria Sectorului 1 şi apoi Primăria Municipiului Bucureşti a sprijinit iniţiativele noastre”, îşi aminteşte celebrul chirurg, care acum realizează dintre cele mai complexe operaţii.

Mereu şi-a dorit să fie un chirurg de top şi să salveze vieţi…cât mai multe vieţi. „Personal am căutat şi caut să dau mereu o mică încredere bolnavului, care poate nu mai are şanse în alt spital să meargă mai departe. Fac tot posibilul să-i ofer o calitate a vieţii mai ridicată şi să-i adaug ani în plus. Dar eu nu fac asta singur. Nici nu aş putea. Ci într-un colectiv, unde fiecare are rolul său”.

Spitalul Sfânta Maria este locul unde toate asistentele şi toţi medicii îşi doresc să vină să lucreze şi asta datorită unui management care se bazează pe performanţă în medicină şi omenie. Cu toate acestea, doctorul Narcis Copcă are o mare dezamăgire.

„La noi a fost întreţinută prea mult politica hai să reclamăm. Acest lucru a măcinat societatea românească. A dus-o într-o poziţie de neinvidiat, cum n-am mai trăit nici în comunism. Niciodată intelectualitatea românească nu a fost mai umilită ca acum. Nici eu nu am scăpat de reclamaţii, culmea, din partea unui coleg”, povesteşte celebrul chirurg.

Narcis Copcă este modest. Deşi de numele lui se leagă istoria transplantului pulmonar în România, el spune că nimic nu s-ar fi putut întâmpla fără doctorul Igor Tudorache, care în prezent lucrează la o clinică din Hanovra, în Germania.

„Am instruit colectivul de medici în străinătate, dar fără doctorul Igor Tudorache, transplantul pulmonar nu s-ar fi realizat niciodată, oricât aş fi organizat eu. El este un transplantolog cu experienţă.

Un român care face performanţă în medicină în Germania. Acum a venit să salveze şi români şi mă bucur că s-a întâmplat la Sfânta Maria”, spitalul pe care eu îl conduc.

Sistemul de sănătate salvează zeci de mii de oameni, dar se vorbeşte puţin despre asta, este de părere Narcis Copcă, care remarcă şi că România a pierdut multă forţă de muncă. „Peste 4 milioane de români lucrează în străinătate. O ţară fără cetăţeni nu există. Fostul consilier al lui Ch De Gaule, contele de Marenches, când a primit puterea serviciilor secrete, a avut ca prim impuls să-i aresteze pe toţi, dar a sfârşit pentru a-i contempla.

Cum nu puteam să-i arestez pe toţi, am luat câte ceva de la fiecare pentru a face bine Franţei, spunea el. Ei bine, asta ne lipseşte nouă. Un Marenches.

Este important într-o ţară cui dai puterea. Dacă îi dai puterea unei lider care are veleităţi de constructor, atunci el va şti ce să facă. Aşa este şi în medicină. Dacă nu… avem peste 4 milioane de cetăţeni care părăsesc ţara şi peste 15.000 de medici români care lucrează în străinătate”.

Fosta mare gimnastă Nadia Comăneci, ambasadoarea Fundaţiei Special Olympics din România şi membră a Comitetului Director Special Olympics International, a iniţiat o campanie de strângere de fonduri pentru susţinerea participării sportivilor cu dizabilităţi intelectuale din România la Jocurile Mondiale Special Olympics din Emiratele Arabe Unite.

Campania se derulează pe platforma de fundraising Galantom, sub sloganul “Susţin participarea sportivilor cu dizabilităţi intelectuale la Jocurile Mondiale Special Olympics 2019!”, şi are ca ţintă suma de 220.000 de lei (48.000 de euro), necesară acoperirii costurilor de transport şi echipamente pentru cei 35 de sportivi care vor reprezenta România la cel mai important eveniment sportiv adresat persoanelor cu dizabilităţi intelectuale din lume.

“Sportivii speciali se antrenează acum pentru o nouă provocare. În 2019 ei se vor număra între cei 7.000 de sportivi cu dizabilităţi intelectuale care se vor întrece la Jocurile Mondiale Special Olympics de la Abu Dhabi. Vor fi văzuţi de 500.000 de spectatori şi aplaudaţi de o lume întreagă.

Pentru a ajunge acolo, au nevoie de 48.000 de euro, bani pentru acoperirea costului transportului şi a echipamentului. Dacă crezi în ei şi în şansa lor de a cuceri lumea, ajută-i printr-o donaţie să ajungă la Jocurile Mondiale de la Abu Dhabi”, este mesajul marii campioane postat pe site-ul de strângere de fonduri.

La precedenta ediţie a Jocurilor Mondiale de Vară Special Olympics, desfăşurată la Los Angeles, sportivii Special Olympics au adus României 7 medalii de aur şi peste 20 de medalii, în total.

Cei 35 de sportivi vor concura la gimnastică artistică (8), înot (4), atletism (4), tenis de masă (4), tenis de câmp (4), role (2), judo (5), bocce (4).

Lotul de gimnastică este antrenat de prof. univ. dr. Gabriel Popescu şi include medaliaţi la ediţii anterioare ale Jocurilor Mondiale:

Denisa Iliescu, medaliată cu aur la Mondialele de la Los Angeles din 2015, Mădălina Marin, medaliată cu argint la proba de înot în cadrul aceleiaşi competiţii, şi Mohamad Abedin Nejadi, medaliat la Jocurile Europene Special Olympics de Vară din 2014. Alături de ei mai concurează şi Ionuţ Păunescu, medaliat la gimnastică în 2015, la Los Angeles, Ana Maria Istrate, premiată la Europenele din 2014 şi Alexandru Marinescu, câştigător la Jocurile de Iarnă din Austria în proba de mers pe zăpadă.

Lotul de înot este format din sportivi din judeţele Maramureş, Arad, Prahova şi Harghita şi este antrenat de Andrei Anuţoiu.

În echipa de judo sunt cinci sportivi medaliaţi la multiple competiţii internaţionale de judo, antrenaţi de Minea Alexandru.

Lotul de atletism e format din beneficiari ai Fundaţiei Hopes and Homes for Children şi sunt pregătiţi de Adrian Oros.

Loturile de tenis de masă şi tenis de câmp sunt alcătuite din câte doi sportivi cu dizabilităţi şi doi parteneri unificaţi şi sunt antrenate de prof. Dorel Tătaru, respectiv Octavian Mustăreaţă.

Tot un lot unificat este şi cel de bocce cu sportivi din judeţul Dâmboviţa pregătit de voluntarul Toma Radu Gabriel.

La patinaj role, aceasta este prima participare pentru sportivii din România şi sunt antrenaţi de Andreea Ionescu.

România va fi reprezentată şi la Summit-ul Global pentru Tineri Lideri Special Olympics, de două tinere din Braşov: Ioana Flavia Cazan, Sportiv Lider Special Olympics, şi partenera ei fără dizabilităţi Lavinia Drăgan.

Jocurile Mondiale de Vară Special Olympics se derulează în perioada 14-21 martie la Abu Dhabi şi vor reuni 7.000 de sportivi din 170 de ţări, care se vor întrece la 24 de sporturi, 2.500 de antrenori şi delegaţi, 20.000 de voluntari.

Bistriţeanul Mădălin Dan Pavel, un român de 23 de ani şi a terminat anul trecut şef de promoţie cursurile Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.

Acum face masteratul şi o a doua facultate în Paris, prilej cu care şi-a găsit şi un loc de muncă extrem de special.

El este „terminolog“ în cadrul Ministerului Economiei din Franţa.

Tânărul român vorbeşte trei limbi (engleza, franceza şi rusa) şi a fost acceptat tot anul trecut la masterat la Universitatea Paris Diderot, unde se specializează în industria limbii şi traduceri specializate.

În paralel, Mădălin a început şi Facultatea de Drept, în cadrul universităţii Paris II Pantheon Assas. Tânărul intenţionează să se specializeze într-o profesie foarte nouă în Europa: jurist –lingvist, o nişă care începe să se dezvolte şi să aibă nevoie de specialişti cu dublă specializare.

Întrucât facultăţile cer o aplicare directă a cunoştinţelor acumulate la studiile post-universitare, Mădălin a trebuit să îşi caute un job. Ministerul Muncii francez a pus la punct un sistem care le cere studenţilor la masterat să muncească pe parcursul studiilor.

Studenţii pot să muncească în instituţii sau în firme private, contractul fiind pe un an de zile. Sistemul presupune o alternanţă – studenţii petrec o săptămână la muncă, una la facultate. Au statut de salariaţi şi sunt plătiţi cu salariul minim pe economie, care depăşeşte 1.000 de euro.

În septembrie, tânărul a participat la o bursă a locurilor de muncă organizată la facultate şi a fost acceptat de două ministere, pentru departamentul lor de traduceri, la Ministerul Economiei şi Ministerul de Externe din Franţa. Fiecare minister are propriul departament de traducere şi terminologie, iar Guvernul a pus pe picioare inclusiv un institut de îmbogăţire a limbii.

La masa Ministerului de Externe a ajuns din greşeală, scrie Adevărul. Deşi nu a îndeplinit chiar toate criteriile, oficialii francezi au fost convinşi de abilităţile sale în domeniul terminologiei şi traducerii şi i-au oferit un job. Mădălin a ales să muncească însă la Ministerul Economiei, fiind cel mai tânăr angajat din instituţie.

Momentan, în Ministerul Economiei din Franţa bistriţeanul este „terminolog“ şi se ocupă foarte puţin şi de traduceri, când vine vorba despre documentele şi citaţiile trimise românilor care îşi desfăşoară activitatea în Franţa.

Practic el găseşte termeni echivalenţi în engleză din franceză, în franceză din engleză, în română din franceză sau invers. Acest lucru presupune studierea şi înţelegerea termenilor, dar uneori şi „inventarea“ unora noi.

Elevii nu vor merge la școală vineri, 25 ianuarie, conform unui anunț de ultimă oră făcut de Ministerul Educației Naționale.

Potrivit junui ordin emis în urmă cu puțin timp, cursurile vor fi suspendate în toate unitățile de învățământ preuniversitar din România.

Astfel, în urma acestei decizii, copiii vor sta acasă și joi, pe 24 ianuarie, când românii sărbătoresc Ziua Unirii Principatelor, dar și vineri.

Elevii s-au întors din vacanța de iarnă săptămâna trecută, pe 14 ianuarie. La începutul lunii februarie, ei vor avea din nou o vacanţă de o săptămână, între semestre.

Această hotărâre vine după ce conform raportărilor INSP, săptămâna 14 – 20 ianuarie 2019 a avut un caracter epidemic, la fel ca şi săptămâna anterioară acesteia. Numărul cazurilor de infecţii respiratorii acute a crescut din nou cu peste 20% faţă de nivelul aşteptat, potrivit News.ro.

Conform specialiştilor, dacă şi cea de a treia săptămână consecutiv îşi va menţine caracterul epidemic, va fi declarată epidemia de gripă, precizează Ministerul Sănătăţii.

Astfel, în urma acestei decizii, copiii vor sta acasă și joi, pe 24 ianuarie, când românii sărbătoresc Ziua Unirii Principatelor, dar și vineri.

Elevii s-au întors din vacanța de iarnă săptămâna trecută, pe 14 ianuarie. La începutul lunii februarie, ei vor avea din nou o vacanţă de o săptămână, între semestre.

Această hotărâre vine după ce conform raportărilor INSP, săptămâna 14 – 20 ianuarie 2019 a avut un caracter epidemic, la fel ca şi săptămâna anterioară acesteia.

Numărul cazurilor de infecţii respiratorii acute a crescut din nou cu peste 20% faţă de nivelul aşteptat, potrivit News.ro. Conform specialiştilor, dacă şi cea de a treia săptămână consecutiv îşi va menţine caracterul epidemic, va fi declarată epidemia de gripă, precizează Ministerul Sănătăţii.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Direcția Generală Dezvoltare Rurală – Autoritatea de Management a Programului Național de Dezvoltare Rurală, a anunțat că urmează să publice ghidul soliciantului pentru o nouă sesiune de primire proiecte prin Programul Național de Dezvoltare Rurală pentru sub-măsura

“Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice – componenta infrastructura de irigații, în data de 28 ianuarie 2019”.

În cadrul sesiunii ce urmează a se deschide, aferentă sub-măsurii, suma disponibilă pentru selecţia proiectelor va fi de 200 milioane euro, depunerea urmând a se face la nivel naţional.

Alocarea publică a sub-măsurii este de 441 milioane euro, până în prezent fiind lansate 2 sesiuni de depunere proiecte la nivel naţional cu o alocare de 368 milioane euro şi una la nivelul zonei ITI Delta Dunării cu o alocare de 7 milioane euro.

În cadrul sesiunilor deja lansate au fost depuse 233 proiecte, fiind selectate 199 proiecte în valoare de 195,8 milioane euro şi contractate 192 proiecte în valoare de 187,2 milioane euro.

Cei care pot depune cereri pentru a accesa fonduri sunt organizaţii/federaţii ale utilizatorilor de apă pentru irigaţii (OUAI/FOUAI) înfiinţate în conformitate cu legislaţia în vigoare, constituite din proprietari/utilizatori de terenuri agricole.

Vor fi finanţate proiectele a căror valoare maximă eligibilă este de un milion euro pe proiect şi care vizează modernizarea infrastructurii secundare de irigaţii, respectiv modernizarea sistemelor de irigaţii aferente staţiilor de punere sub presiune, inclusiv a clădirilor aferente acestora, precum şi racordarea la utilităţi, sistemele de contorizare a apei, inclusiv construcţia/modernizarea bazinelor de colectare şi stocare a apei de irigat.

OUAI/FOUAI vor putea primi finanţare pentru achiziţia de echipamente de irigat în limita a maximum 30% din valoarea totală eligibilă a proiectului.

Detalii privind modul de accesare sau alte informaţii relevante sunt disponibile pe paginile Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) şi MADR.

Statul ofera zeci de mii de lei pentru fiecare dintre noi. Putem sa ne izolam locuinta, sa cumparam o masina sau sa ne schimbam electrocasnicele. Totul e sa stim in ce conditii putem obtine acesti bani.

Cel mai cunoscut voucher oferit de stat este cel de 45 de mii de lei pentru achizitionarea unei masini electrice. Cine opteaza pentru un astfel de autoturism se gandeste si la autonomie. Din fericire, gasim soferi care aduna multi kilometri, zi de zi, la volanul unei astfel de masini.

La unele statii, cum este cea din imagini, incarcarea este gratuita. Cine isi cumpara un autovehicul HIBRID poate primi de la stat 20.000 de lei. Prin programul Rabla Clasic, valoarea ticheteleor este cuprina intre 6.500 si 9.200 de lei, in functie de tipul masinii noi care urmeaza sa fie cumparata.

Explicatia e simpla. Masinile cu inspectia periodica la zi pot circula pe drumuri, deci polueaza, asa ca programul Rabla isi atinge obietivul prin scoaterea lor din circulatie.

Putem incasa pana la 20.000 de lei pentru montarea unui sistem de panouri fotovoltaice. Anul acesta proghramul va demara cel mai probabil in luna martie. Cine produce energie verde o poate livra in reteaua nationala sau o poate stoca. Asa arata un sistem care se ocupa de stocarea enrgiei produsa de panourile fotovoltaice.

Teoretic, statul ne mai ofera inca 40 de mii de lei pentru izolarea locuinte cu material precum lana, bumbac sau canepa. Un program util, dar care e blocat de lipsa fondurilor si de problemele legate de normele de aplicare.

Printr-un alt program – Rabla pentru electrocasnice, obtinem tichete cu valori cuprinse intre 200 si 400 de lei. Mai nou, si televizoarele vor fi introduse in aceasta schema. In total, pana acum au fost emise tichete pentru 24 de mii de produse.

O masina de spalat inlocuita cu una eficienta energetic ne poate aduce pana la 300 de lei reducere. Valoarea maxima de 400 de lei este oferita pentru frigiderele noi.

Si primariile se intrec in bani oferiti pentru diferite situatii.

De exemplu, in capitala, femeile insarcinate primesc 2.000 de lei pentru cheltuieli medicale si inca 2.500 de lei dupa nasterea copilului.

Este in desfasurare si programul pentru fertilizari in vitro, prin care femeile care isi doresc copii pot obtine pana la 10.800 de lei pentru a urma o procedură de inseminare. Una dintre condiţiile acordării acestor fonduri este ca viitoarea mamă să locuiască de cel puţin şase luni în Capitală.

Unul dintre cele mai bogate state europene, unde deja trăiesc circa 30.000 de români, a anunţat că, din luna mai 2019, îşi va deschide larg porţile pentru românii care vor să muncească, eliminând toate restricţiile existente.

Concret, începând cu sfârşitul lunii mai 2019, Elveţia va elimina toate restricţiile pentru cetăţenii români care vor să muncească acolo, renunţând la o clauză de salvgardare care este activă din momentul aderării României la UE.

Conform Acordului din 1999 dintre Confederaţia Elveţiană şi Uniunea Europeană privind libera circulaţie a persoanelor (ALCP), aplicabil României şi Bulgariei de la 1 iunie 2009, accesul cetăţenilor români şi bulgari pe piaţa muncii elveţiene s-a făcut în limita unor cote stabilite pe o perioadă de 7 ani.

În luna aprilie a anului trecut, clauza de salvgardare aplicabilă cetăţenilor români şi bulgari, prevăzută în Protocolul II al Acordului UE – Elveţia privind libera circulaţie a persoanelor a fost prelungit.

Salariul mediu în Elveţia este de 5.500 – 6.000 de euro, în funcţie de industrie, ajungând la 10.000 de franci elveţieni în industria farmaceutică şi 9.000 de franci elveţieni în asigurări, IT, servicii financiare.

Salarii mai mici, de 4.000 de franci elveţieni lunar, sunt în Resurse Umane, în HoReCa obţinându-se 4,300 CHF, în Retail – 4.700, în construcţii – 5.500, o asistentă putând primi înre 4.000 şi 6.000 de franci elveţieni lunar.

În intervalul 24 ianuarie, ora 04 – 25 ianuarie, ora 14, sunt aşteptate precipitații abundente. Vor fi ploi, lapoviță și, mai ales la altitudini de peste 1500 m, ninsori și viscol în zona Munților Banatului, în Carpații Meridionali și Carpații de Curbură.

În zona Munților Banatului, în Carpații Meridionali și Carpații de Curbură vor fi precipitații abundente, astfel încât în intervalul menționat se vor acumula cantități în general de 25…50 l/mp.

Acestea vor fi predominant sub formă de ninsoare mai ales la altitudini de peste 1500 m, unde și vântul va avea intensificări cu rafale de 60…80 km/h, viscolind și troienind zăpada.

La altitudini mai joase, precipitațiile vor fi în special sub formă de ploaie și lapoviță, favorizând topirea stratului de zăpadă.

Începând din noaptea de miercuri spre joi vor fi ninsori local însemnate cantitativ, strat nou de zăpadă consistent, intensificări temporare ale vântului în cea mai mare parte a Moldovei și în zona Carpaților Orientali.

În județele Bacău, Neamț, Iași, Suceava, Botoșani și în zona Carpaților Orientali vor fi perioade în care va ninge, local însemnat cantitativ și se va depune strat nou de zăpadă consistent.

În județele Vaslui și Vrancea vor fi precipitații mixte ce vor favoriza formarea poleiului.

Local și temporar vântul va avea intensificări cu viteze în general de 40…55 km/h și peste 70 km/h la munte, viscolind și spulberând zăpada.

În intervalul 24 ianuarie, ora 04 – 25 ianuarie, ora 14, sunt aşteptate ploi însemnate cantitativ în nordul și vestul Olteniei și în nordul Munteniei, dar şi intensificări ale vântului și polei în centrul și nord-estul Munteniei și în sud-estul Moldovei.

Temporar vor fi precipitații mai ales sub formă de ploaie în regiunile sudice și sud-estice, unde se vor acumula cantități de apă cuprinse în general între 10 și 25 l/mp.

În nordul și vestul Olteniei, precum și în nordul Munteniei acestea vor fi de 25…50 l/mp, determinând topirea stratului de zăpadă, în special în zona deluroasă a Olteniei.

În centrul și nord-estul Munteniei și în sud-estul Moldovei vor fi intensificări ale vântului cu rafale de 50…70 km/h și se va semnala polei.

În restul teritoriului, trecător și pe arii restrânse, se va depune polei și se vor semnala intensificări ale vântului. Precipitații, local însemnate cantitativ în jumătatea de sud a țării, vor fi și în zilele de la sfârșitul săptămânii.

În Romania, de sute de ani, moţii din Apuseni au o tradiţie pentru construirea şi locuirea în case din lemn. Meşterii au învăţat meseria din tată în fiu şi construiesc case care rezistă sute de ani.

Localnicii din această partea a ţării profită de faptul că lemnul este cel mai accesibil material de construcţii din zonă, aşa că şi-au edificat locuinţe care mai de care mai arătoase şi încântătoare. Au reuşit prin frumuseţea caselor să demnostreze că nu se pretează doar ca o cabană la munte ci poate deveni o locuinţă permanentă.

Spre deosebire de locuinţele din caramidă şi beton, cele din lemn „respiră“, sunt o sursă de „linişte“ şi „echilibru“. Lemnul este un element natural şi ecologic. Într-o casă din zidărie poate apărea igrasia, condensul, pe când o casă de lemn nu suferă din cauza vaporilor. Din punct de vedere estetic, lemnul conferă cadrului interior o atmosferă caldă, familiară şi relaxantă.

De-a lungul timpului locuinţele moţesti şi-au schimbat aspectul, pornind de la locuinţa simplă cu o încăpere, cu târnaţul (terasa) deschis asemănător balconului de la casele orăşeneşti şi ajungând, în zilele noastre, la construcţii mari, unele dintre ele avand şi funcţii de pensiuni turistice.

În ultimii 20 de ani s-au dezvoltat zeci de mici afaceri locale în care sunt agrenate una sau mai multe familii de lemnari care construiesc locuinţe din lemn acolo unde doreşte clientul.

Preţul acestora diferă în funcţie de mărime, pornind de la câteva mii de euro pentru o cabană mică de până la 20 de metri pătraţi şi ajungând la câteva zeci de mii de euro în cazul unor case de 150 – 200 metri pătraţi. În oricare dintre aceste situaţii, preţul locuinţelor de lemn este mult mai mic decât al celor construite din cărămidă sau din alt material dur.

Meşterii în lemnărit din Apuseni pot să construiască cabane sau case în orice colţ al ţării. Metoda este simplă şi este aplicată de sute de ani în această parte a ţării. Fiecare locuinţă este construită de două ori: mai întâi la atelierul meşterului, după care fiecare element component este numerotat, demontat şi transportat în locul unde se va realiza construcţia finală.

Aici se realizează, dacă este nevoie, fundaţia din beton, după care se reasamblează toate părţile construcţiei. O casă de 60 de metri pătraţi costă circa 7.000 de euro.

”Am moştenit această meserie de la tatăl meu, iar el de la bunicul meu. Construim aproape orice timp de casă, cabană, filigorie sau terasă. Munca e grea dar ne descurcăm. Asta ştim să facem şi trebuie să avem un venit pentru a ne întreţine familia”, spune Adam Nicolae, un meşter în lemn din Cîmpeni. Potrivit acestuia, casele din lemn pot fi construite în stil cabană, din bucăţi de lemn masive, care să inspire rezistentă şi căldură, dar pot fi realizate şi din lemn uşor, cu un aspect finisat.

”Casa din lemn masiv este construită sau asamblată direct pe parcelă, folosind trunchiuri de lemn. Un avantaj al acestui sistem este acela că grosimea lemnului contribuie la reglarea umidităţii şi a temperaturii din interiorul locuinţei. Pentru construcţia ei se utilizează în general buşteni rotunzi”, mai spune meşterul din Apuseni.

Alte avantaje ale unei case din lemn sunt, potrivit acestuia, faptul că au o greutate mai mică, ceea ce reduce costul de turnare a fundaţiei şi se construiesc rapid. ”Timpul de construcţie este de cinci ori mai mic decât timpul necesar pentru a construi o casă din piatră spre exemplu. Într-o lună de zile o locuinţă de mărime medie poate fi gata, la cheie, dacă există toate materialele de construcţie”, afirmă Adam Nicolae.

Meşterii din Apuseni erau ajutaţi în trecut prin intermediul legii care reglementa carnetul de moţ. Acesta le era de mare ajutor moţilor care făceau negustorie, vânzând cherestea, dar şi alte produse, dar şi celor care construiau case şi mobilier.

În timpul comunismului, multe drepturi ale moţilor s-au pierdut, dar o parte le-au recâştigat după Revoluţie. Recent, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat aşa zisa ”lege a muntelui”, care ar urma să confere alte avantaje oamenilor de aici, cum ar di subvenţii şi facilităţi fiscale pentru afacerile derulate de moţi.

Bugetarii primesc libere suplimentare în 2019. Mai exact, cu ocazia Micii Uniri, joi, 24 ianuarie, angajații din România, atât cei de la stat cât și cei din mediul privat, se vor bucura de această zi specială, relaxându-se cum doresc. Așadar, în condițiie similare, Guvernul obișnuiește să ia decizia de a acorda o zi liberă bonus, pentru a da ocazia românilor de a se bucura de perioade mai lungi de vacanță.

Însă, nu se va întâmpla același lucru și vineri, 25 ianuarie, aceasta rămânând zi de lucru cu program normal. Pentru a lămuri lucrurile, cei de la Avocatnet au calculat care sunt condițiile din acest an în care cetățenii români se pot bucura de zile libere în plus, cele supranumite și minivacanțe.

Zile libere suplimentare în 2019

Astfel, după cum rezultă din calendarul zilelor libere din anul 2019, bugetarii ar putea beneficia de aceste minivacanțe în lunile ianuarie, mai, august și decembrie. Mai clar, aceștia s-ar putea bucura de minivacanțe cu ocazia Paștelui și Zilei Muncii, cu ocazia Adormirii Maicii Domnului, ce pică pe data de 15 august, și cu ocazia Crăciunului, în datele de 25 și 26 decembrie.

Conform legislației muncii în vigoare, în anul 2019, salariații cu program normal de lucru beneficiază de opt zile libere care pică în cursul săptămânii.

24 ianuarie (Ziua Unirii Principatelor Române) – joi;

26 aprilie (Vinerea Mare) – vineri;

29 aprilie (a doua zi de Paşte) – luni;

1 mai (Ziua Muncii) – miercuri;

17 iunie (a doua zi de Rusalii) – luni;

15 august (Adormirea Maicii Domnului) – joi;

25 şi 26 decembrie (prima şi a doua zi de Crăciun) – miercuri şi joi

Recuperarea zilelor libere suplimentare

Partea mai puțin îmbucurătoare constă în faptul că, dacă bugetarii primesc zile libere, aceștia vor fi nevoiți să le recupereze, ca de fiecare dată.

Aceste libere suplimentare ar putea fi recuperate de bugetari prin prelungirea zilnică a programului de lucru, ori prin lucrul într-o zi de sâmbătă.