Category: STIRI

A facut istorie in „Liceeni” si toata lumea si-o aminteste drept profesoara „Isoscel”, dar acum a imbatranit foarte mult.

Cum arata Tamara Buciuceanu Botez la 89 de ani! A mai imbatranit, dar tot energica este.

Actriţa Tamara Buciuceanu-Botez a fost sărbătorită la aniversarea celor peste 65 de ani de la debutul pe scena românească, în cadrul Galei Teatrului Metropolis.

„Doamna comediei româneşti”, aşa cum a fost prezentată de directorul Teatrului Metropolis, George Ivaşcu, a spus că se bucură că nu a fost uitată.

„Să ştiţi că bucuria mea de astăzi este că nu m-aţi uitat. (…) Mi-am făcut meseria cu cel mai mare drag.

Dacă m-aţi aplaudat 65 de ani, înseamnă că aţi înţeles ce am vrut să spun pe scenă”, a spus Tamara Buciuceanu-Botez când a urcat pe scena Teatrului Metropolis.

„Mi-am făcut ucenicia despre ale teatrului la Teatrul Naţional din Iaşi. Am avut şi în Iaşi, şi la Bucureşti profesori extraordinari care m-au iubit şi m-au învăţat lucruri foarte frumoase. Pentru mine, viaţa a fost cultură, cinste şi demnitate”, a precizat marea actriţă.

De la spectacol nu a lipsit nici Stefan Banica si a tinut sa precizeze faptul ca marii actori trebuie sa fie apreciati atata timp cat sunt in viata:

„Ei trebuie aniversaţi şi trebuie aplaudaţi şi ridicaţi în slăvi cât sunt în viaţă. Noi, românii, avem acest senzaţional obicei de a face mare tam-tam după.

Nu mă interesează după. Acum trebuie să o facem, cât sunt în viaţă. Dacă merită o statuie, fă-i o statuie. Ce avem noi aici este un unicat, o nestemată rară pe care am preţuit-o şi o preţuim”, a afirmat Ştefan Bănică.

Delia împlinește azi 37 de ani. Artista a dezvăluit ce își dorește cel mai tare de ziua ei. Ocupată cu filmările la emisiunea iUmor de la Antena 1, Delia Matache le-a mărturisit colegilor care ar fi cadoul perfect pentru aniversarea ei. „Mi-aș dori lucruri folositoare.”, a spus cântăreața.

Delia face azi 37 de ani. Cântăreața vrea o grămadă de cadouri de ziua ei. „Am nevoie de dresuri de scenă, cosmetice, apă micelară, dischete demachiante, bețișoare demachiante, tratamente de păr, iar parfumurile mă bucură mereu.

Puteți să îmi luați peruci, pentru că le și colecționez, sau șepci, bonete, pălării cu borul mare, amplu și foarte drept. Ce nu mai am eu și nu îmi place să cumpăr: detergent de vase, un ceainic inteligent sau măcar să fie drăguț.”, le-a transmis Delia colegilor de la iUmor.

Delia face 37 de ani și de ziua ei, artista știe mai mult ce nu își dorește, decât ce ar vrea drept cadou.

„Nu-mi luați haine, pentru că nu o să-mi luați nimic drăguț, voi o să considerați că îmi luați ceva ce o să mi se potrivească și nu va fi așa!

Să nu îmi luați cadouri drăguțe cu valoare sentimentală, cum ar fi o broșă de la bunica și nici păpușele sau ursuleți, pentru că nu am ce să fac cu ei, de obicei se strâng în portbagaj.

Mi-aș dori lucruri pe care le pot folosi, consuma, de care mă pot bucura, nu doar să mă uit la ele.

Primesc și vitamina C, magneziu și alte suplimente pe care trebuie să le ia un om sănătos.”, a spus sărbătorita.

Delia este foarte ocupată de ziua ei cu filmările la emisiunea iUmor de la Antena 1. Chiar dacă probabil va avea parte de o cină romantică spre seară este posbil și ca acest lucru să nu se întâmple.

Ea și soțul ei, Răzvan, sunt firi pragmatice. „Niciunul nu e romantic dintre noi, pentru că niciunul nu-și dorește să fie romantic și niciunuia nu-i place romantismul”, a povestit Delia.

Delia împlinește azi 37 de ani! Își dorește un copil

Dacă oficial Delia nu își dorește mare lucru de ziua ei, se pare că artista și-ar dori în viitorul apropiat un copil. „Delia vrea să se retragă din muzică un an.

Dar ea nu ascunde acest lucru, a spus asta şi într-o emisiune la radio. Se gândeşte să adopte un copil, cu acte în regulă, să-l ia acasă. Are un suflet mare dacă face asta.”, a povestit o amică a artistei. Chiar și Delia a confirmat acest lucru.

Nepoțica sa a făcut-o să își dea seama că vrea să fie mamă „Oana e clar!!!!Am cui sa scriu piese la batranete! E pt prima oara cand simt ca vreau si eu! Gataaaa!!! #amzis”, a scris Delia pe o rețea de socializare.

Un tânăr român a fost premiat de regina Angliei, Elisabeta a II-a, pentru rezultatele deosebite la învățătură.

Cornel Micu este originar din comuna Ghidici, județul Dolj, iar acum studiază la Colegiul Imperial din Londra, în ofertantul domeniu, pe cât de incitant pe atât de promițător pentru viitor, numit Inteligența Artificială.

Tânărul oltean, în vârstă de 20 de ani, a primit Gold Medai (Medalia de Aur), distincție acordată de către Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, drept urmare a rezultatelor excepționale din primul an de liceu la KES Academy Sixth Form, potrivit Ziarul de Craiova.

Cornel Micu este tânărul român premiat de regina Angliei pentru rezultatele deosebite la învățătură
Profesorii lui se declară impresionați de evoluția românului.

„S-a născut în România, a crescut în Italia și vorbește fluent limba italiană. A venit în Marea Britanie în urmă cu trei ani și vorbea foarte puțin limba engleză”.

„Este o realizare fantastică să îți susții examenele în a treia limbă pe care o cunoști”, a declarat Chris Teanby, asistent principal în cadrul KES Academy, pentru KLFM.

Unul dintre oamenii cu care se poate mândri România studiază în acest moment Robotică la Colegiul Imperial din Londra, specializarea Inteligență Artificială.

Românul studiară Robotică la Colegiul Imperial din Londra

„Suntem cu toții foarte bucuroși, dar și puțin emoționați. În momentul în care am intrat, am avut, alături de familia mea, o discuție încântătoare cu Majestatea Sa. La început am fost emoționați, dar pe măsură ce am început să discutăm cu Regina”, a declarat Cornel Micu.

Tânărul a venit la la marele eveniment împreună cu toată familia. „A fost un eveniment minunat, ceva de neuitat pentru mine și familia mea.

A fost și bunica mea de la Ghidici alături de mine, mi-am dorit foarte mult asta”, a adăugat Cornel Micu.

Victor Slav este „topit” după fetița lui, micuța Sofia Natalia, care pare o copie în miniatură a prezentatorului TV.

Cei doi petrec mult timp împreună, iar Victor este cel mai mândru tătic, mai ales dacă luăm în considerare că micuța îi seamănă leit!

Fostul moderator de la Wowbiz a publicat recent câteva imagini ce îl înfățișau pe el în copilărie, iar fanii nu au putut să nu observe că nu există diferențe prea mari între Sofia și tăticul ei, atunci când acesta avea aceeași vârstă, trăsăturile lor fiind aproape identice. Iată imaginile!

Pare că nu există nici cea mai mică diferență între ei! Micuța Sofia Natalia, fetița pe care Biana Drăgușanu și Victor Slav o au împreună, seamănă perfect cu tatăl ei.

Prezentatorul de televiziune a oferit recent publicității câteva fotografii ce-l înfățișau pe el în copilărie, pe când avea vârsta fiicei lui.

Făcând o paralelă între el și Sofia, Victor a făcut un colaj de poze alăturate, cu el și cu fiica lui, demonstrând că micuța este copia lui fidelă.

Sofia Natalia seamănă perfect cu tatăl ei

Pe când era de vârsta fetiței lui, prezentatorul TV avea părul la fel de lung ca al Sofiei, lucru care a ajutat și mai mult la comparația dintre cei doi.

Admiratorii lui Victor au fost și ei de acord că micuța îi semănă perfect acestuia, specificând că ar fi bine dacă i-ar semănă așa bine și la caracter.

„Dacă își seamănă și la caracter, nu vei avea probleme în viață”, „Sunteți ca două picături de apă”, „Îți seamănă leit”, „Bine că seamănă cu tine!”, „Ce frumoasă e! Seamănă exact cu tine”, „Nu aveam nicio îndoială că este bucățică ruptă din tine”, i-au transmis internauții lui Victor Slav.

Deși au decis să meargă pe drumuri separate, Bianca Drăgușanu și Victor Slav au stabilit să aibă în continuare o relație amicală, de dragul fetiței pe care o au împreună, pentru ca micuței să nu îi lipsească nimic.

Cei doi și-au refăcut viețile sentimentale între timp, însă acordă în continuare o deosebită atenției Sofiei, petrecând mult timp în compania fetiței.

Victor Slav este în prezent cu Raluca Silea,iar Bianca Drăgușanu cu afaceristul Alex Bodi.

La mai bine de opt ani de la divorţul de Ilie Năstase, Amalia, fosta lui soţie, a povestit cât de anevoios i-a fost drumul ca să urce pe scara socială şi cât de mult s-a luptat să-şi facă relaţii.

Acum, ambasador al Oraganizaţiei “Salvaţi Copii”, pentru care la finele anului trecut a strâns aproape 800 de mii de euro într-o singură seară la o acţiune caritabilă, Amaliei Năstase nu i-a fost aşa uşor în trecut să facă rost de bani.

Bruneta a pornit de jos, dintr-un cartier rău famat şi a lucrat la o societate de asigurări, unde făcea cafea şi spăla ceşti.

Amalia Năstase (42 de ani) se implică în multe cazuri umanitare, iar la două fundaţii are chiar funcţii importante.

La finele anului trecut, fosta soţie a lui Ilie Năstase a strâns aproape 800 de mii de euro la festivalul Brazilor de Crăciun, însă până să ajungă să-i convingă per oameni să-i ascute discursul şi să poată organiza gale de o asemnea anvergură, bruneta a pornit de jos.

A lucrat la o companie de aigurări şi l-a cunoscut pe Ilie Năstase în timp ce împărţea pliante pentru ţigări. Se întâmpla în 1996, la concertul lui Sting desfăsurat la Bucureşti.

Cu ani în urmă, fostul tenismen a remarcat-o în mulţime pe Amalia, pe atunci Teodorescu. Cea care avea să-i devină peste ani soţie avea atunci doar 21 de ani.

“Eu acum mulţi ani m-am născut în Rahova şi am fost singurul copil al unei familii, care stătea într-un apartament de 63 de metri pătraţi şi care toată ziua ştia că el va pleca de acolo, că va învăţa şi se va plimba în toată lumea.

Eu tot timpul am cunoscut oameni şi mi-am cultivat relaţiile pe care mi le-am făcut. Este vorba despre oameni pe care nu-i observi, crezând că nu vei avea nevoie de ei, dar şi oameni foarte importanţi. Am învăţat să le acord atenţie tuturor.

Nu ştii care dintre cele două categorii te va ajuta să mergi mai departe. Trebuie să-ţi cultivi relaţiile. Eu şi până să fiu căsătorită cu Ilie, lucram la Omniasig, pe care le-am început cu echipa locală.

Aveam un CEO, dar eram o mână de oameni. Eu am ştiut că de la dusul cafelelor şi spălatul ceştilor să mă fac utilă şi să mă împritenesc cu toţi oamenii ăia şi să construim ceva împreună. Eu am început să construiesc de când am plecat de acasă, pentru că doar aşa poţi să te urci pe treptele societăţii.

Într-adevăr eu l-am cunoscut pe Ilie şi prin el am trecut peste foarte multe etape să ajung să cunosc foarte mulţi oameni, dar şi faptul că am avut această relaţie cu el şi avem aceşti doi copii minunaţi ( n.r. Alessia şi Emma ) e tot o construţie pe care am făcut-o împreună.

Nu am căştigat la loto să mă căsătoresc cu Ilie Năstase. Am avut o relaţie bazată pe încredere şi pe respect şi pe iubire.

Lucrurile astea şi peste ani s+-au păstrat. Ne respectăm, aveam o relaţie foarte bună în ceea ce priveşte copiii.

Nu îţi dă nimeni pe un platou nişte lucruri şi tu le iei şi eşti un om împlinit. Sunt produsul puterii mele de a-mi face prieteni”, a mărturisit Amalia Năstase la emisiunea Live cu Paula din sufragerie, moderată de jurnalista Paula Rusu pe Facebook.

Amalia Năstase a divorțat de Ilie Năstase în 2010, după un mariaj de 6 ani. Cei doi au împreună două fete, pe Alessia, în vârstă de 16 ani, și pe Emma, de 13 ani.

De câțiva ani, Amalia Năstase trăiește o frumoasă poveste alături de omul de afaceri Răzvan Vasilescu, împreună cu care are un băiețel, Toma, de 3 ani.

Ilie Năstase o respectă pe Amalia.

Astazi vorbim despre preotul bisericii din satul Mihuleni, raionul Soldanesti, parohul Ioan Graur, cel care a anulat toate taxele bisericesti.

„Acest fapt trebuie urmat de toti preotii din tara”, sustine parintele.

Dar de ce?

„Acolo unde este taxa, nu mai este har”, spune Ioan Graur.

Parintele a mentionat ca „are din ce sa-si castige existenta”, deoarece are o mica afacere in orasul Soldanesti.

„Asa este scris si in Biblie, puncteaza parohul, prin sudoare fruntii tale iti vei castiga painea”, mentionand ca afacerea pe care o gestioneaza ii ajunge „pentru lucrurile lumesti.”

„Pentru mine, sa savarsesc slujbe este o datorie in fata Domnului, fara sa fie vorba de bani sau de altceva. Eu sunt obligat, pentru ca, mai apoi, voi raspunde pentru faptele mele.

Fiecare om are nevoile sale: care are copii de intretinut, care batrani, bolnavi, care nu are loc de munca sau alte griji, eu nu pot sa-mi permit sa le spun platiti-mi pentru asta sau asta. Eu incerc cu puterile mele sa fac totul”, spune parintele Ioan.

Parintele spune ca pe langa oamenii din sat, vin foarte multi si din orasul Soldanesti.

„Oamenii vin cu inima deschisa pentru ca stiu ca nimeni nu le impune nimic”, a adaugat parohul.

„Cine vine pentru un eveniment mai special si vrea sa lase o taxa anumita, o folosim pentru intretinerea bisericii.

In biserica la noi nu se facuse reparatie de 20 de ani, iar de cand am venit la parohie, cu ajutorul prietenilor mei de peste hotare, cu fortele proprii si cu ajutorul enoriasilor, am reusit sa reparam si sa aducem biserica intr-o stare mai buna”, mai spune parintele Ioan.

O rețetă veche de peste 100 de ani a fost readusă grație pasiunii unor liceeni de la Iaşi.

Cinci eleve ale Liceului Agricol din Iași au venit cu ideea de a prepara dulceaţă de morcovi după reţeta lui Mihail Kogălniceanu (vezi rețeta la sfârșitul articolului).

Dulceața numită inspirat „MorcoViaţă”, se vinde extraordinar de bine. Ideea micii afaceri dulci a venit după ce la orele de practică reţeta a avut mare succes şi le-a adus adolescenţilor un premiu internaţional.

Provocate la o oră de curs să vină cu idei de afaceri, cinci eleve de la liceul agricol Iaşi au avut o idee ce s-a dovedit genială: să folosească experienţa unei personalităţi istorice.

Andra Andriuc, elevă: Noi am găsit această reţetă de dulceaţă într-o carte de bucate de-a lui Mihail Kogălniceanu, care chiar fost absolvent al liceului nostru.

Adolescentele de la Iaşi prepară o mie de kilograme de dulceaţă pe an. Şi vând un borcan de 200 de mililitri cu 10 lei.

Dulceaţa de morcovi a Liceului Agricol de la Iaşi se vinde acum şi în străinătate.

Casiana Petrescu, profesor la Liceul Tehnologic Agricol „M. Kogălniceanu” Iaşi: Am livrat colete spre Germania, Italia, Danemarca şi mai nou suntem preferaţii celor de la Bucureşti.

Inventivele adolescente au câştigat competiţia internaţională “Compania anului” şi au primit un premiu de 2.000 de dolari.

Iată cum descrie Mihail Kogălniceanu, o rețetă pentru dulceață de morcovi, în cartea sa tipărită la Iași în 1842:

„Cum poate omul să facă dulceaţă şi nimeni să nu poată să cunoască de ce va fi dulceaţa: Să iei morcovi, să-i cureţi bine, după obicei, şi să-i tai bucăţele, să-i pui pe foc,

să-i fierbi un sfert de ceas şi să-i scoţi, să-i pui pe un ciur, să-i usuci, şi pe urmă să iei must de vin dulce şi, cu cât va fi mustul dulce, cu atât va fi dulceaţa mai bună, şi să pui morcovii într-o tingire, şi să torni must peste morcovi şi să fie mustul mai sus decât morcovii cu un lat de mână,

şi mai întâi să fierbi mustul şi să iei spuma de tot de deasupra, până se va curăţa, şi apoi să torni must peste morcovi şi să-i pui pe foc, cât vei socoti, să fiarbă atât, până va rămâne zeamă cât va trebui de dulceaţă, dar când vei pune morcovii înăuntru, să fierbi puţină miere,

cât vei socoti, şi să iei spuma, şi apoi să o amesteci cu morcovii, punându-i şi puţintele scorţişoare pisate, şi acea dulceaţă va fi mult bună, şi socotesc că nimeni nu va putea să cunoască din ce este făcută”.

notă: fetele folosesc zahăr şi zahăr vanilat în loc de miere!

În extremitatea sudică a judeţului Mehedinţi, în munţii Banatului, trăieşte cea mai mare comunitate de cehi din România.

Satul Eibenthal s-a înfiinţat în anul 1827, în timpul celui de-al doilea val de colonizări cu cehi, care avea ca scop colonizarea zonei de frontieră a Imperiului Austro-Ungar, în special din raţiuni militare.

Eibenthalul a cunoscut un puternic declin, datorită condiţiilor economice nefavorabile de după revoluţia din 1989, a migrării tinerilor spre oraşe şi în Cehia, şi în consecinţă a îmbătrânirii rapide. Dacă în anul 1934 aici locuiau circa 600 de persoane, în anul 2000 mai erau 302 locuitori.

La Eibenthal nu există post de poliţie şi nici nu ar fi nevoie fiindcă nu se fură nimic. De altfel, în localităţile din Clisura Dunării infracţionalitatea este scăzută, localnicii care trăiesc în acest colţ al Mehedinţiului fiind oameni deosebit de liniştiţi.

Pentru că este o localitate izolată, maşina cu pâine vine de trei ori pe săptămână de la 20 de kilometri distanţă din Şviniţa.

Aşa se face că potrivit unui obicei local, oamenii îşi agaţă plasele cu banii pentru pâine pe stâlpii din faţa caselor, iar şoferul potrivit indicaţiilor din bileţele lasă pâinea, şi după caz, şi restul de la bani în plase.

Apoi, localnicii le ridică, fiecare în funcţie de programul propriu. În sat nu mai există de multă vreme un magazin sătesc, astfel că distribuitorul de pâine nu are altă metodă la îndemână. Până acum nimeni nu s-a plâns că i-au dispărut banii sau pâinea.

Dacă ajungi la Eibenthal în zilele în care vine pâinea, e imposibil să nu dai cu ochii de sacoşele agăţate de stâlpii electrici.

“Procedăm aşa pentru că altfel nu se poate în zona aceasta, nu sunt magazine, doar aşa. Pot să spun că a devenit o tradiţie în localitatea aceasta acest obicei.

Luăm plasa, verificăm banii, este scris şi un bileţel pe care îl verific, după care punem pâinea. Nu s-a întâmplat niciodată să se fure din plasă nici pâinea, nici banii”, spune Iovan Giurşa, şofer de cinci ani pe maşina de pâine.

„Nu ne furăm căciula unii la alţii”

„Eibenthal este un sat de etnie cehă, nu ne furăm căciula unii la alţii şi acest obicei îl avem din 1996. Aprovizionarea cu pâine se face din comuna Sviniţa de la aproximativ 20 de kilometri, se distribuie de trei ori pe săptămâni, marţi, joi şi sâmbătă.

Oamenii pun banii în plasă, nu aşteaptă să vină maşina, când vine şoferul îi pune pâinea şi omul şi-o ia când poate. Ei au găsit această metodă de a pune plasele agăţate pe stâlpi, din cauza faptului că maşina cu pâine vine când ei nu sunt acasă.

Nu s-au plâns niciodată că li s-a furat ceva”, a declarat pentru Adevărul Victor Doscocil, primarul comunei Dubova, de care aparţine satul Eibenthal.

Preotul îşi ţine garajul deschis

Şi preotul satului, Vaclav Masek, spune că garajul casei sale este mereu deschis, dar nu a fost vreodată călcat de hoţi:

“Aici în sat nu se fură, eu am garajul deschis tot timpul şi am diferite lucruri acolo, nu mi s-a furat nimic. În primul rând Eibenthal este cel mai civilizat dintre toate satele cehe. De 13 ani de când sunt eu preot aici eu nu am auzit să se fure ceva”.

Localnicii vorbesc cu mândrie despre satul lor, unde nu a fost niciodată nevoie de intervenţia poliţiei. „Suntem oameni liniştiţi, suntem siguri unul pe altul că nimeni nu fură şi plasele le lăsăm aici fără nicio grijă.

Găsim şi restul de la bani în plasă şi suntem foarte mulţumiţi. Dacă suntem la câmp rugăm pe vreun vecin să ia plasa ca să nu se întărească pâinea, dar acum că e iarnă venim mai repede”, spune o localnică.

„Eu de când mă ştiu nu s-a furat, nu sunt probleme, lumea nu intră în casă, rămâne la poartă strigă dacă iese cineva bine, dacă nu, nu se bagă în curte.

Punem banii în plasă pentru pâine, scriem un bilet şi băiatul pune piâne atât cât am scris”, spune o altă localnică din Eibenthal.

Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, cu 258 voturi ”pentru”, 4 ”împotrivă” şi 3 abţineri, un proiect de lege care reglementează accesul la dosarul electronic de sănătate al pacientului, conform deciziei Curţii Constituţionale nr. 498/2018.

Un alt articol adoptat prevede că perioada de valabilitate pentru un card de sănătate european este de 2 ani de la data emiterii.

Proiectul de lege iniţiat de Guvern are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, în sensul armonizării prevederilor referitoare la dosarul electronic de sănătate al pacientului cu dispoziţiile Curţii Constituţionale cuprinse în decizia nr. 498/2018, scrie Agerpres.

Potrivit prevederilor adoptate, unităţile medicale au obligaţia asigurării condiţiilor de utilizare a informaţiei medicale în format electronic, prin intermediul sistemului dosarului electronic de sănătate al pacientului.

În situaţia în care se utilizează un alt sistem informatic, acesta trebuie să fie compatibil cu acest sistem din Platforma informatică din asigurările de sănătate, caz în care furnizorii sunt obligaţi să asigure condiţiile de securitate şi confidenţialitate în procesul de transmitere a datelor medicale.

Dosarul electronic de sănătate, alături de cardul de sănătate, conţine date şi informaţii clinice, biologice, diagnostice şi terapeutice, personalizate, acumulate pe tot parcursul vieţii pacienţilor.

Dosarul electronic de sănătate al pacientului se constituie cu ocazia transmiterii primului document medical al acestuia în DES de către medicii care îşi desfăşoară activitatea în unităţile sanitare, fără consimţământul pacientului, realizarea şi implementarea acestuia fiind de utilitate publică de interes naţional.

Utilizarea dosarului electronic de sănătate are drept scop prioritar creşterea calităţii şi eficienţei actului medical prin accesul imediat la date şi informaţii medicale, precum şi furnizarea de date şi informaţii statistice necesare politicilor de sănătate,

cu implicarea pacientului ca factor activ al protejării şi promovării propriei sănătăţi prin completarea informaţiilor privind antecedentele personale, fiziologice şi patologice, regim de viaţă, precum şi prin consultarea directă a datelor medicale proprii din dosarul său de sănătate.

Sistemul dosarului electronic de sănătate este un serviciu public furnizat de CNAS, alături de card de sănătate pentru toţi pacienţii care sunt asiguraţi ai sistemului de asigurări sociale de sănătate şi pentru toţi furnizorii de servicii medicale pe toate tipurile de asistenţă medicală,

indiferent dacă se află sau nu în relaţie contractuală cu o casă de asigurări de sănătate. Acest serviciu urmează să fie utilizat gradual de la data implementării în sistemul DES a funcţionalităţilor specifice fiecărui tip de asistenţă medicală.

Oana Roman și-a publicat diplomele pe rețelele de socializare! Un lucru le-a lăsat un gust amar celor care o au la prieteni.

Oana Roman, vorbind despre semianalfabetismul din România, a făcut chiar ea o greșeală pentru care a fost taxată de internauți.

Cei care au văzut diplomele Oanei au fost surprinși să afle că pe aceasta o cheamă Sabina. Cei care s-au uitat la mesajul scris deasupra pozelor diplomelor au văzut-o pe Oana criticând gramatica necunoscută de prea mulți români, cu toate că și ea a făcut câteva mici greșeli.

„Se tot vorbește despre diplome și impostură zilele astea, într-o țară în care impostura academică este omniprezentă!

Diplome de la facultăți care nu au acreditare, doctorate luate pe bani sau prin plagiat, si incompetență grasă de la cel mai înalt nivel până la cel mai jos.

Nu e de mirare că apar și doctori falși, pentru că avem și academicieni falși și doctoranzi falși și multe alte anomalii inexistente în țări civilizate!

Exista enorm de mulți oameni care au ” studii superioare ” și nu stiu să scrie corect gramatical nici măcar o propoziție! 40 la sută din copiii din zonele defavorizate sau de la sate, sunt analfabeți funcționali!

Oameni în cele mai înalte poziții ale statului sunt efectiv semianalfabeți!”

„Și ne mirăm de unul din italia! Really? Eu cred că problema cea mai mare este că devenim un popor de semianalfabeți! Și nu văd pe nimeni să facă scandal național din asta!

Oana Roman studii

Nimeni nu se agită că 8 din 10 comentarii pe net la orice postare sau articol, sunt scrise agramat ! Eu zic că asta e o problemă națională de risc major.

Nu ai cum sa evoluezi, daca ai o populație majoritar incultă și educată la nivel de sub 4 clase!

Cam așa arată de exemplu niște diplome luate la cel mai înalt nivel academic în Europa !

Diplome care în Romania nu valorează nimic , pentru că nimeni nu vrea să înțeleagă ce muncă și studiu se ascund în spatele acestor 2 hârtii!

Le țin pe perete și ma uit la ele pt că ele nu au valoare decat pt mine și au cea mai mare valoare în orice țară adevărat academică din lumea asta! Atât putem!

Să nu ne mirăm!”, a scris Oana Roman, pe rețelele de socializare.

Nu putem să nu remarcăm, însă, că a făcut o greșeală gramaticală chiar în propoziția în care îi critica pe agramați: ”enorm de mult” este o construcție neacceptată în limba română deoarece este un pleonasm, ”enorm” însemnând deja ”foarte mult”.