Category: STIRI

Pun mână de la mână pentru a le oferi bănățenilor care nu mai au putere și nici posibilități o bătrânețe liniștită, într-un mediu curat.

Câțiva tineri din Timișoara au pus bazele unei asociații pentru a renova case cu valoare arhitecturală din județele Timiș și Caraș-Severin, reprezentative pentru regiunea Banatului. Totul se face voluntar, iar oricine poate da o mână de ajutor. Recompensa? Zâmbetele de pe fețele bătrânilor ajutați de acești tineri cu suflet mare.

„Case din Banat. 100 de ani vechime. 100 de ani de la Marea Unire. Case din tot Banatul vor fi refăcute cu ajutorul voluntarilor de la Asociația Acasă în Banat. La aniversarea Centenarului Marii Uniri, Asociația Acasă în Banat demarează un proiect prin care își propune să pună în valoare casele vechi de un veac din întreg Banatul”, este descrierea modestă făcută de către reprezentanții asociației.

 

În spatele proiectului stă însă multă muncă. Trei temerari, membri fondatori ai Asociației “Acasă în Banat”, și-au unit forțele pentru a salva casele de-un secol în care locuiesc bâtrânei ce nu mai au nici forța, și nici posibilități să miște un deget pentru confortul lor.

Nicoleta și Radu Trifan cu prietenul lor Vlad Vancea au început proiectul de suflet al vieții lor.

Ideea era mai veche, dar totul a pornit după ce Nicoleta și Radu, îndrăgostiți până peste cap de tradițiile românești, și-au cumpărat o căsuță într-un sat din Banat. O casă veche, care stătea să pice, a fost readusă la viață de cei doi, cu ajutorul prietenilor și al voluntarilor pe care au reușit să-i „miște”.

„Ideea unei astfel de asociații a prins contur acum mai bine de 10 ani, pe când, împreună cu Nicoleta, băteam de nebuni cele mai puțin cunoscute sate din Banat, vizitam locuri cu mare potențial, dar care nu văzuseră, până atunci, nici urmă de turiști.

De atunci, multe lucruri s-au schimbat, noi ne-am atașat de un colț de rai de la țară și, treptat, am prins curaj, văzând că se poate. Ne-am propus să nu mai stăm deoparte și să punem în practică ceea ce până acum erau doar idei bune, dar neconcretizate.

 

Prin această asociație vom da frâu liber ideilor noastre, ținute până acum la sertar, și vom încerca să aducem un plus de valoare pentru patrimoniul Banatului, fie că este vorba de arhitecutra tradițională, de istoria sau de promovarea potențialului turistic”, povestește Radu.

Casa de peste 160 de ani a Babei Lina, pusă la punct de inimoșii tineri

După ce și-au renovat căsuța din colțișorul lor de rai, Radu și Nicoleta au mers mai departe. Au mai găsit o casă de peste 160 de ani, în care locuiește Baba Lina, în satul Valeapai din comuna Ramna a județului Caraș-Severin.

Au apelat la Facebook și, în doar patru ore, mai mulți tineri cu suflet bun au reușit să-i curețe casa Babei Lina, să-i zugrăvească pereții înnegriți de fum și să o pună la punct astfel încât bătrânica să-și ducă ultimele zile din viață într-un mediu curat.

De aici și până la înființarea asociației a fost un simplu pas. În scurt timp, Nicoleta, Radu și Vlad au reușit să renoveze trei căsuțe și, iată, a venit rândul minunăției cu numărul patru.

„În cadrul proiectului Asociației Acasă în Banat, vor fi alese case cu valoare arhitecturală din județele Timiș și Caraș-Severin, case reprezentative pentru regiunea Banatului, pe care vrem să le păstrăm și să le arătăm generațiilor următoare.

De asemenea, vor fi sprijinite familii care au nevoie de o mână de ajutor. Renovarea va fi făcută cu ajutorul voluntarilor și va dura o singură zi pentru fiecare casă. Lucrările vor fi doar de intervenție rapidă, în special pentru a opri procesul de degradare.

Este vorba de mici reparații, vopsiri ale fațadei, gardului, ale porții. Casele alese în cadrul proiectului vor fi case vechi, reprezentative pentru arhitectura locului, case care au aproximativ 100 de ani, la care nu s-a intervenit agresiv la nivelul fațadei și sunt locuite în prezent de proprietarii lor”, povestesc membrii fondatori.

Pe lângă faptul că readuc la viață căsuțele tradiționale din Banat, cei trei vor să ajute mai ales familiile și persoanele care nu au posibilități să facă ele ceea ce este de făcut.

„Vrem ca în acest proiect să implicăm și comunitățile locale, care vor și își doresc să păstreze în continuare aceste case frumoase, dar uneori nu știu cum să o facă.

Exact ca pe vremuri, oamenii pot să dea o mână de ajutor, să doneze materiale de construcție sau vopseluri sau să vină să zugrăvească fațada ori să repare gardul, să vină cu un sac de nisip sau cu o roabă și să se implice în renovare, fiecare după puteri”, mai spune Radu Trifan, președintele Asociației Acasă în Banat.

Trei case renovate, urmează a patra

În prima parte a anului, membrii asociației, alături de comunitatea locală, au renovat primele trei case în satul Valeapai, comuna Ramna. A patra casă care va fi renovată în cadrul acestui proiect este casa cu nr. 17 din satul Ramna, comuna Ramna, județul Caraș-Severin.

Casa are o vechime de peste 100 de ani și a fost grav afectată de inundațiile din 2016, iar proprietara, o bătrână de 76 de ani, nu mai are posibilitatea, și nici puterea să o renoveze. Astfel, sâmbătă, 2 iunie, de la ora 9, voluntarii Asociației Acasă în Banat, alături de oameni din Ramna și din zonă, vor da o nouă viață casei și un nou început bătrânei care locuiește aici.

„Sâmbătă ne așteaptă tanti Nena. Un pic cu sufletul la gură, că nu-i vine să creadă că i se poate întâmpla chiar ei. Dar o să afle că suntem oameni faini care se țin de cuvânt. Iar seara, casa ei va arăta altfel. Tanti Nena are 76 de ani și stă în Râmna.

E o femeie micuță, pe care au lăsat-o puterile, dar zâmbește tot timpul și ia viața așa cum este. Acum doi ani, pârâul care trece prin spatele casei i-a inundat toată gospodăria, care cândva era cea mai mândră de pe stradă. Nu a avut cum să i se opună, i-a afectat toată casa și o parte din anexa din spate a căzut cu totul.

Acum locuiește într-o bucătărie mică, vizibil afectată, cu pereții plini de găuri și afumați de soba mică. Îi reparăm pereții, acoperișul, îi văruim camerele, vopsim geamurile și ușile și o ajutăm să simtă că stă din nou într-o casă adevărată”, sună apelul făcut de tineri pe Facebook.

Orice donație pentru renovare este binevenită

Cine vrea să ajute poate dona de la mortar pentru tencuială și reparații la vopsea, amorsă, trafaleți, bidinea, folii de protecție, pensule, mănuși, soluții pentru curățenie, până la întrerupătoare, prize, un televizor sau față de mașă ori așternuturi de pat.

S-au adunat deja un televizor, perdele, lustră și priză, dar și mobilier pentru bucătărie, iar de sâmbătă încolo tanti Nena va zâmbi mai mult.

„În tot Banatul, creșterea economică, depopularizarea satelor tradiționale, dar și modernizarea au lăsat în urmă oamenii și casele lor. Astăzi, case vechi care au văzut istoria, sunt abandonate, lăsate în paragină sau modificate până când au ajuns de nerecunoscut.

Acum, satele bănățene sunt în continuă schimbare, casele din lemn sau lut sunt demolate sau modificate fără a se păstra identitatea locului, dispar fațadele și culorile lor, gardurile și porțile lor, și odată cu ele, farmecul și unicitatea fiecărei localități în parte”, mai spun reprezentanții asociației.

“Acasă în Banat” își propune așadar să păstreze patrimoniul cultural al regiunii, să redea culoare satului bănățean, să redescopere adevăratele valori: oameni buni și gospodari, case frumoase și poveștile lor.

„Avem grijă de ele să le dăm mai departe, să nu piară în timp și în uitare. Mai multe detalii, donații în materiale sau obiecte, precum și pentru programul renovărilor, vă rugăm să ne contactați pe pagina de Facebook a Asociației Acasă în Banat”, ne mai îmbie Radu, Nicoleta și Vlad.

Actor şi cântăreţ, Mihai Mărgineanu (48 de ani) şi-a uimit fanii, luna trecută, când a postat pe Facebook un mesaj din care toți au înțeles că se va muta în Spania, împreună cu soția și cu cei doi copii.

Interpretul lui Ardiles din ”Las Fierbinți” ne-a acordat un scurt interviu, zilele trecute, la Gala UCIN, în care ne-a povestit despre carieră, familie, dar și despre așa-zisa plecare din România.

Mihai Mărgineanu susține că se simte bine în România, unde are contracte pe bandă, iar în vila din Spania, pe care o deține, va merge doar în vacanțe: „Familia mea are o casă în Spania, dar nu am de gând să plec din România, nici nu am avut vreodată să plec.

Dacă voiam, emigram în 1980. S-a interpretat greşit, m-am trezit că mă întreabă lumea dacă m-am mutat în altă țară. Eu plec mai mereu peste graniță, cânt acolo sau mă plimb. Dar nu am de gând să-mi iau copiii de la şcoala unde învaţă foarte bine, la Liceul ”Gheorghe Lazăr”.

Am concerte aici, am o viaţă frumoasă şi fericită, fac lucruri frumoase şi fac ce-mi place. Cred că asta-i ţelul oricărui om, să fie fericit”, ne-a povestit Mărgineanu.

El ne-a dat detalii și despre rolul Ardiles din „Las Fierbinţi”, celebrul serial de la PRO TV, în care trebuie să poarte o pereche de ochelari, care are ramele lipite cu scoci: „Toată lumea mă întreabă exact acelaşi lucru.

Ochelarii aceia sunt foarte deranjanți, tocmai de aceea filmez cu ei la ochi doar în momentul în care pe platou se strigă „Acţiune!”. N-am ce face, sunt necesari, până la urmă acesta e amprenta personajului.

Cât despre alte oferte, am mai primit dar nu le-am onorat pentru că nu am timpul fizic necesar şi decât să încurc, mai bine stau în banca mea. Am planuri legate de un album, prin luna octombrie, cu producătorii de la Gala UCIN şi o să scot un material foarte bun pentru că am cu ce”, ne-a mai povestit Mihai Mărgineanu.

Loredana Groza a decis să renunțe la proiectul Vocea României din care a făcut parte încă din prima difuzare a lui în România.

Deși niciun concurent din echipa ei nu a câștigat concursul de talent în niciun sezon, artista a fost încrezătoare și a rămas pe scaunul de jurat până în sezonul trecut.

Hotărârea să renunțe la show a fost luată și de Adi despot pentru care sezonul trecut a fost singurul din care a făcut parte.

Loredana Groza și Adi Despot nu vor mai fi antrenori de voce la cel mai în vogă show muzical din România, conform unor surse din interiorul trustului. În locul Loredanei Groza, jurată va fi Irina Rimes, artista care a devenit cunoscută datorită pieselor precum „Visele”, „Ce s-a întâmplat cu noi” și „Bolnavi amândoi”.

Cu aceste schimbări, show-ul va avea un format nou, iar fanii emisiunii trebuie să se aștepte la surprize noi. Show-ul care a debutat pe 27 septembrie 2011 a mai avut parte și de alte schimbări de antrenori și în trecut. În cele 7 sezoane difuzate, Horia Brenciu a fost înlocuit de Tudor Chirilă în sezonul 4, iar pe Marius Moga l-a înlocuit Adi Despot în sezonul difuzat anul trecut.

Adi Despot a fost foarte încântat atunci când a ales să se întoarcă în televiziune, iar proiectul Vocea României a fost o adevărată surpriză pentru el.

“Mă bucur să mă reîntorc în televiziune și mă bucur că se întâmplă în cadrul celei mai tari emisiuni de profil din țară. Vocea României reprezintă o reală rampă de lansare pentru tinerii artiști, iar eu îmi doresc să fiu alături de ei și să mă implic încă de la început în pregătirea lor atât muzicală, cât și mentală.

Vor avea în mine un sprijin 110%, în cadrul emisiunii sau în afara <>. În ceea ce-i privește pe noii colegi, Loredana, Smiley și Tudor, ne cunoaștem de ani buni, toți trei sunt adevărați profesioniști și sunt convins că vom face echipă bună împreună, iar cei de acasă vor urmări un show pe măsură. Abia aștept să începem!” , declara Adrian Despot.

Loredana Groza nu a câștigat niciun sezon din Vocea României

Până în sezonul care urmează să fie difuzat pe ProTv, Smiley și Loredana Groza au fost cei doi jurați care au rămas pe scaunele de antrenori în tot acești ani. Însă acest lucru se va schimba, dat fiind faptul că Loredana a ales să renunțe la proiectul tv.

Ea nu a avut niciun concurent care să câștige vreun sezon, poate că acesta a fost unul dintre motivele care au determinat-o să nu mai facă parte din juriu. Smiley, spre deosebire de Loredana, a câștigat de două ori alături de Ștefan Stan și în sezonul trecut, cu Ana Munteanu.

ProTv a făcut anunțul confor căruia, doi dintre jurați vor fi înlocuiți, însă nu au dat nume, făcându-i pe fanii show-ului să privească vineri, 1 iuni, finala emisiunii Românii au talent, unde vor dezvălui oficial cine va părăsi juriul de la Voce și cine sunt înlocuitorii lor.

“Fii pe fază, nu pierde indiciile și descoperă care sunt noutățile de la «Vocea!» «Cine vine la Vocea», cum va arăta noul sezon, ce se schimbă, care sunt provocările, cum te poți implica?

Rămâi conectat online și vei afla în perioada următoare ce surprize ți se pregătesc și cum va arăta show-ul «Vocea României» în sezonul 8, pentru că orice se poate schimba, însă doar vocea contează!”, se arată în comunicat.

Anunţul a fost făcut în timpul finalei Românii au talent 2018.

„Ştiu că va fi greu”, a zis Irina Rimes, imediat după anunţul făcut de Pavel Bartoş.

 

Potrivit unor surse citate de Click.ro, Loredana şi Adi Despot pleacă de la Vocea României. Loredana şi Adi Despot au decis să renunţe la proiectul Vocea României.

Aflată în echipa de antrenori a show-ului încă din primul sezon, Loredana nu a reuşit să câştige niciodată, deşi a fost mereu încrezătoare că o va face. De cealaltă parte, Adi Despot, solistul trupei Viţa de Vie, a renunţat la scaunul de antrenor după numai sezon.

Astfel, este posibil ca Irina Rimes sî vină chiar în locul Loredanei Groza. Rămâne de văzut dacă se confirmă şi plecarea lui Adi Despot şi cine l-ar putea înlocui pe acesta.

”Vocea României este ceva ce mi-am dorit dintotdeauna să fac, este ca un vis împlinit. Mi-am dorit de atâtea ori să strig în gura mare cât de importantă este emoţia, cât de important este mesajul, importanţa de a transmite ce cânţi. Aceasta este cheia către sufletul omului.

Vocea este aceea care te atinge, care te face să tresari, indiferent că e o piesă veselă sau una tristă. Eu asta ştiu să fac, asta vreau să-i învăţ pe concurenţii din echipa mea sa facă. Sunt gata să mă implic 120% în tot ce va însemna progresul lor în acest show. Vreau să adun în echipa mea oameni talentaţi, care să fie deschişi să încerce şi ceva nou.

Nou pentru ei, dar şi pentru noi. Va fi un sezon productiv, cu multă ambiţie şi determinare. Eu vin cu o tonă de entuziasm şi poftă de muncă şi vreau să o împărtăşesc cu toată lumea”, spune Irina Rimes.

Originară din Republica Moldova, Irina Rimes a cucerit inimile tuturor celor din ţara ei natală după ce a participat într-un show de talente „Fabrica de staruri”, din Republica Moldova, însă artista şi-a dorit să cucerească şi scena muzicală din România şi a reuşit. Este o apariţie inedită, plină de sensibilitate, cu un farmec aparte, iar muzica pe care o creează este întotdeauna inspirată din viaţa ei.

Irina s-a lansat cu o piesă care a fost luni în şir pe primul loc în topurile de profil din România, „Visele”, şi a continuat să ajungă la sufletele românilor prin talentul ei şi prin vocea plină de dorinţă şi pasiune.

Irina Rimes este mai mult decât o voce foarte bună, ea este un artist complet, scrie versuri, compune şi de-a lungul timpului a colaborat cu mai mulţi cântăreţi români ale căror hit-uri precum Cum ar fi – INNA, Ieri erai – Raluka, Dor de tine – Antonia, Poartă-mă – Alina Eremia sau Sunt puternică – Andra poartă semnătura ei.

Chiar dacă este un mare cuceritor, Cătălin Cazacu este și un tată iubitor. Deși nu mai are o relație cu mama fiului său, sportivul a încercat mereu să fie cât mai apropiat de Andrei, însă faptul că micuțul locuiește la Timișoara l-a împiedicat să fie tată cu normă întreagă.

Totuși, după ce a participat la Exatlon, Cătălin Cazacu a ajuns erou pentru fiul său.

Oarecum frustrat de faptul că nu poate petrece atât de mult timp cu fiul său pe cât și-ar fi dorit, asta din cauză că Andrei locuiește la Timișoara alături de fosta iubită a lui Cazacu, sportivul a plâns de fericire în momentul în care fiul său i-a spus că este extrem de mândru de el și de faptul că îi este tată.

„Asta este unul din miracolele acestui proiect, faptul că am devenit erou pentru fiul meu și partea bună este că suntem eroi pentru foarte mulți copii.

Este un sentiment minunat să poți să știi că ai făcut ceva în viață, în care copiii te urmăresc, copiii își doresc să fie ca tine, iar faptul că fiul meu mi-a scris și mi-a spus când m-a văzut că tatăl lui este eroul lui este unul dintre cele mai frumoase sentimente pe care le-am trăit”, ne-a povestit Cazacu.

Cătălin Cazacu a ajuns erou pentru fiul său, Andrei

Fără doar și poate, nu mulți s-ar fi așteptat ca motociclistul să aibă un asemenea parcurs la Exatlon și să ajungă chiar la un pas de marea finală. Nici chiar el nu se vedea un concurent imbatabil, însă dorința de a-și face fiul mândru a învins orice obstacol.

„Nu e niciun secret că nimeni de pe platoul ăla nu-mi dădea nicio șansă. Inclusiv eu, dacă vedeam primele emisiuni, nu-mi dădeam nicio șansă.

Dar cei care mă cunosc știu că sunt un tip ambițios. Este un concurs foarte greu. Nu știu cât s-a văzut sau nu s-a văzut de acasă, este un complex de lucruri pe care trebuie să le îndeplinești și voința face foarte mult. Cred a fost vorba despre acea voință, de a-mi dori să dovedesc.

Nu mint. M-a ajutat foarte mult știind că am un copil acasă și voiam să-l fac mândru”, ne-a mai declarat Cătălin Cazacu.

Preţul gazelor pe piaţa românească, atât cele de producţie internă, cât şi cele de import, va creşte semnificativ iarna următoare, ca urmare a majorării cotaţiilor petroliere, a declarat, joi, Frank Hajdinjak, directorul general al E.ON România.

“În România, preţul gazelor de import este legat de cotaţiile ţiţeiului, care au crescut foarte mult în ultima perioadă, astfel că ne aşteptăm ca preţul pentru iarnă să crească semnificativ, asta este clar. Importul de gaze va avea un impact şi în preţul final”, a spus oficialul companiei de gaze, citat de Agerpres.

În plus, întrucât nu există o competiţie adevărată pe piaţă, fiind doar doi producători interni, preţul gazelor autohtone va tinde să crească şi el spre cel de import.

“Există un risc mare ca preţul de producţie internă plus tariful de înmagazinare să ajungă la nivelul preţului de import”, a susţinut Hajdinjak.

El a arătat că, deja, iarna trecută preţul gazelor de import a fost cu 20% mai mare decât în iarna anterioară, ca urmare a creşterii cotaţiilor petroliere.

Totodată, referitor la intenţia Autorităţii de Reglementare în Energie (ANRE) de a scădea rata de rentabilitate a distribuitorilor de gaze de la 8,4% la 5%, oficialul E.ON a precizat că acest lucru va afecta puternic şi nivelul de investiţii pe care îl vor face companiile energetice în reţele. El consideră că rata de rentabilitate ar trebui să fie de cel puţin 7%.

“Pentru noi este important să fie stabilite principiile care vor sta la baza următoarei perioade de reglementare, apoi să vedem de ce este nevoie. Vrem doar să scădem preţul sau să oferim produse de calitate pentru clienţi?

Vrem să continuăm trendul de a aduce reţeaua la standardele din alte ţări? Dacă ANRE taie rata de rentabilitate, va fi un impact semnificativ asupra profitabilităţii companiilor de distribuţie, dar nici nu vom putea să facem investiţiile planificate”, a susţinut Hajdinjak.

În opinia sa, soluţia este implementarea unui sistem de protecţie a consumatorilor vulnerabili.
“Înţeleg discuţiile despre preţuri, dar trebuie să punem altfel problema. România are printre cele mai mici tarife de distribuţie din Europa.

Problema este că trebuie să ne adresăm consumatorilor vulnerabili, să fie implementat un sistem care să protejeze oamenii care au cu adevărat nevoie. Nu să luăm măsuri populiste. În acelaşi timp, trebuie să existe un cadru care să asigure atragerea de investiţii”, a adăugat şeful E.ON România.

În Burnt Oak, un orășel din suburbia Londrei, supranumit „Mica Românie”, te poți plimba pe străzi fără să auzi limba engleză.

Aici, 35% dintre imigranți sunt români, meniurile la restaurante sunt în limba română, iar cel mai popular fel de mâncare sunt sarmalele, scrie tabloidul The Sun într-un reportaj.

„Când te dai jos din tren, auzi o cacofonie de voci străine, iar multe din restaurantele înghesuite de pe o stradă principală au semne și meniuri în română.

Însă acesta nu este Bucureștiul, ci o suburbie din apropiere de Wembley, la nord-vest de Londra, supranumită „Mica Românie” din cauza procentului uriaș de est-europeni care trăiesc aici”, își încep jurnaliștii de la The Sun reportajul despre „cum imigrația românească a făcut localitatea Burnt Oak să fie de nerecunoscut”.

Reportajul vine în contextul în care, în urmă cu o săptămână, datele oficiale au scos la iveală că românii reprezintă a doua mare comunitate de străini din Marea Britanie – 4130.000 de cetățeni din România trăiesc și lucrează pe teritoriul Maii Britanii. În urmă cu 10 ani, aici trăiau de 10 ori mai puțini români.

Și în Burnt Oak, 35% dintre rezidenți provin din România, scrie tabloidul britanic, accentuând că aceștia au românizat numele localității, pe care o numesc „Bontoc”, și au umplut-o de restaurante și magazine românești și chiar o biserica care ține slujbe în limba imigranților.

Potrivit jurnaliștilor The Sun, strada principală din Burnt Oak este un ameste între restaurante românești învechite și supermarketuri haotice care par să se „reverse” pe trotuar. Acoperișuri colorate acoperă tarabele cu fructe din fața numeroaselor magazine, iar oamenii conversează voios în alte limbi. La prânz, bărbații stau la terasele cafenelelor și restaurantelor, iar femeile își plimbă bebelușii în cărucioare.

Unul dintre locurile populare din zonă este o patiserie românească, deschisă de Ovidiu Sarpe, un bărbat care a fugit din România în 1973, ca refugiat politic. S-a mutat însă în Burnt Oak în 2007, unde și-a deschis patiseria la care lucrează numai români.

„M-am mutat aici pentru că am văzut orășelul ca pe o oportunitate pentru comunitatea est-europeană de aici. Sunt multe magazine românești, mulți copii români la școli.

E o adevărată comunitate. Oamenii se mută în Marea Britanie din motive economice; vor să se simtă utili și să muncească. În Burnt Oak este un amalgam de rase și de culturi și, deși pare destul de dur, nu există rasism sau infracțiuni aici”, a declarat el.

Bărbatul a mai povestit că a votat pentru ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană: „Asta pentru că am vrut ca Guvernul să selecteze imigranții care vin aici. Dar sper ca Guvernul să realizeze că Marea Britanie are nevoie de români”, a mai spus el.

Conform The Sun, în cartier „nu poți face cinci pași” fără să dai peste tot felul de magazine sau case de amanet.

„Am încercat să vorbesc cu angajații supermarketelor, dar mulți îmi spun că nu știu engleza. E același lucru cu cerșetorul fără un picior care stă pe trotuar. În Burnt Oak, copiii au printre cele mai mici note la școală, iar speranța de viață este foarte scăzută”, relatează jurnaliștii.

Ei au discutat și cu Joanne Karbritz, o angajată a serviciilor sociale, care le-a povestit despre problemele pe care le-a avut cu românii, din cauză că aceștia i-ar fi furat bunuri din magazin.

„Doamne! Sunt atât de mulți români aici. Am trăit în Edgare toată viața și l-am văzut schimbându-se atât de mult. În ultimii cinci ani, au venit mulți imigranți est-europeni. Unii oameni îi acuză că ne fură locurile de muncă și am avut probleme cu românii care fură, dar nu sunt toți hoți. Majoritea sunt amabili.”

În opinia sa, „diversitatea” e dată de traiul de viață ieftin din suburbii. Din acest motiv, antreprenorii englezi și britanici încep să părăsească zona.

„Oamenii vă vor spune că Burnt Oak s-a schimbat cu rapiditate. Românii au început să vină acum opt ani, dar în ultimii trei a fost o invazie masivă. Între timp, barurile și cafenelele englezești și irlandeze au început să se închidă și antreprenorii pleacă spre alte zone.

Problema e cauzată de micile afaceri locale care sunt la tot pasul, precum magazinele românești cu mâncare”, a spus Pattian Yaman, un imigrant turc care s-a mutat în Burnt Oak acum trei ani.

Sunt și antreprenori care spun că românii sunt „buni pentru afacere”. Asta susține și Rikesh Mehta, un britanic care deține o farmacie: „Românii sunt buni pentru afacere. Cheltuiesc o grămadă de bani și sunt foarte muncitori. Sunt mulți români aici, iar jumătate dintre ei nici nu vorbesc engleza. Se răspândesc ca focul, dar nouă ne aduc mulți bani.”

A dat navală vara şi am simţit asta din plin. A fost zăpuşeala în toată ţara, iar în unele zone au fost depăşite recordurile ultimilor 60 de ani.

Aşa o să fie, de altfel, până se coc strugurii avertizează meteorologii care estimează temperaturi peste medie şi prea puţine ploi. Dacă scenariul negru se adevereşte, sudul va fi pârjolit.

Ieri la ora 11 în Capitală erau deja 31 de grade Celsius. O temperatură normală pentru această oră, însă dacă am fi fost la sfârşitul lui iunie, nu la început. Căldură mare a fost în toată ţara, pentru că s-au înregistrat şi 34 de grade.

La miezul zilei, harta meteorologică a României era acoperită de o nuanţă sângerie. În anumite zone au fost peste 30 de grade. La Focşani s-au înregistrat 32,3 grade, tot atâtea la Filaret, 31,6 au fost la Oradea şi 31,4 la Tulcea. În medie, temperaturi chiar şi cu 10 grade mai ridicate faţă de normal care vor aduce şi recorduri nedorite la finalul zilei: cel mai călduros 1 iunie, în unele zone, din ultimele 6 decenii.

Mirela Polifronie, meteorolog de serviciu: Cam aşa vom rămâne pe sud şi sud est şi duminică. Luni este o răcire, şi apoi iar încălzire, ca până la sfârșitul săptămânii să ajungem iarăşi la temperaturi de peste 30 de grade”.

Şi, din păcate, aşa s-ar putea să arate întreaga vară, estimează specialiştii Centrului european de prognoză.

În următoarele 3 luni, temperaturile ar urma să depăşească limitele normalului. Din nefericire precipitaţiile vor fi puţine. Dar asta nu înseamnă că scăpăm de furtunile violente care pot aduce într-o oră ploi cât pentru două săptămâni.

Roxana Bojariu, climatolog INM: ″Așa arată acum vara: fierbinte şi cu puţine precipitaţii. Avem motive de îngrijorare. partea din Moldova a avut deficit în lunile când trebuia să se facă rezervă de umiditate; ştiţi cum se zice, plouă în mai, ai mălai. Nu prea a plouat”.

Dacă aşa va fi, n-o să avem mălai mai deloc în condiţiile în care suprafeţe imense din sudul şi estul ţării sunt lovite deja de secetă. Pământul este uscat până la un metru adâncime.

Roxana Bojariu, climatolog INM: ’’Nu doar vara, toate anotimpurile şi anii care urmează vor fi punctaţi de fenomene din ce în ce mai severe, cu intensitate sporită, ce pot avea impact asupra activităţii umane”.

De pildă Germania se lupta cu inundaţiile, iar Franţa cu grindină care a devastat viile din Bordeaux.

Finala “Românii au talent” a fost o seară cu emoții greu de descris în cuvinte. Concurenții au urcat pe scenă și au încercat să convingă publicul că merită marele premiu.

Iar după patru ore tensionate, numele lui Emil Rengle a fost strigat de două ori. Tânărul care a impresionat prin momentul pregătit a cucerit atât marele premiu, de 120 de mii de euro, cât și premiul de originalitate.

După o seară cu emoţii, în care pe scenă au urcat 11 eroi talentaţi, care au muncit din greu pentru momente spectaculoase, publicul a fost cel care a decis marele câştigător al sezonului cu numărul opt “Romanii au talent”. Drumul lui Emil Rengle nu a fost unul uşor – ci presărat cu emoţie, lacrimi şi mult suspans.

“Am colaborat pentru Katy Perry am cunsocut majoritatea artiştilor din America. Mi-am dorit după atâţia ani de hoianreala în lumea asta să mă întorc acasă într-o ţară energică, iubitoare, deschisă la minte, înainte de toate suntem suflete, restul e spectacol , doar spectacol”, spune Emill.

Despre spectacol a fost vorba şi în momentul pregătit de Emil pentru seara decisivă. La 27 de ani, a încercat să zdrobească o barieră – cea a prejudecăţilor. Cu un număr complex, a trecut de la explozie la linişte, de la lacrimi la bucurie, îmbinând mai multe genuri muzicale. Şi nu e evitat să îşi spună povestea în faţa a milioane de oameni.

“Eu sunt Emil, ca să mă cunoşti trebuie să mă priveşti, să mă asculţi, să mă auzi. Nu, nu o pereche de tocuri mă face să stau drept, nu o pereche de tocuri mă ţine în picioare, ci sufletul. Sunt recunoştinţa, iubire şi viaţa. Sunt un om, un roman din România, la fel ca tine la fel ca voi. Asta sunt”

Iar cei de acasă l-au votat. Emil Rengle a cucerit ambele premii oferite în finală – pe cel de originalitate, în valoare de 10. 000 de euro, dar şi marele premiu, în valoare de 120.000 de euro.

“Mulţumesc poporului român că m-a votat şi că a crezut în mine şi că au crezut în dragoste şi după asta i-aş mulţumi întreg universului care a contribuit la acest premiu, este clar că eu nu meriot acest premiu, s-a vorbit prin mine. Cu siguranţă, având în vedere că am câştigat ambele premii, o parte am să donez”, a spus el după victorie.

Locul 2 a fost ocupat de Bianca Badea, balerină în vârstă de 12 ani care a reuşit să emoţioneze o ţară întreagă. Alla s-a clasat pe locul 3 în preferinţele celor de acasă.

“A fost o seară foarte bună. Cei mai talentaţi români şi-au făcut curaj să vină de data asta, eu sunt sigură că au fost până acum acolo. Îmi doream de fapt să câştige un nr de dans, un concurent care dansează.

Emil, prin mesajul pe care l-a transmis, prin dansul lui prin melodiile pe care le-a ales a ştiut să-şi creeze momentul”, spune Andra.

În emisiunea pe care o prezintă la Antena 1, vedeta a mărturisit că destinul a surprins-o nu de puține ori și că mare parte din visurile pe care le avea pe când era copil s-au materializat.

În copilărie, Gina Pistol își dorea să devină cântăreață

Vedeta mărturisește că le admira mult pe Maria Ciobanu, Maria Tănase și Maria Lătărețu și, ori de câte ori avea ocazia, interpreta, în fața celor dragi, melodii din repertoriul acestora: “Mă visam pe scenă, în lumina reflectoarelor, admirată de oameni

Îmi puneam o floare după ureche și îmi imaginam că sunt pe scenă, iar toți cei dragi mă aplaudau, spre încântarea mea. Acum nu cânt, dar iată că sunt pe scenă în lumina reflectoarelor”, spune Gina Pistol.

Motivul pentru care vedeta nu a urmat o carieră muzicală

Gina Pistol a luat lecții de canto, dar nu a început o carieră muzicală, deși muzica a continuat să ocupe un loc special în inima ei: “Îmi place să cânt în continuare. Îi mai încânt pe chefi și pe platourile de filmare, iar Sorin Bontea mi se alătură cel mai des. El este cântărețul trio-ului!”

Și totuși, ceea ce o reprezintă cu adevărat nu este muzica: “Eu sunt un om foarte vesel și cu simțul umorului dezvoltat și mă prind toate proiectele unde pot să fiu eu, unde pot să râd și să fac oamenii să râdă”, subliniază vedeta.

Pe lângă Chefi la cuțite, Gina Pistol a prezentat și emisiunea Asia Express, emisiune în cadrul căreia spune că a experimentat niște trăiri speciale: “La finalul celor 5000 de kilometri străbătuți pe teritoriul asiatic, unde am empatizat cu toate stările concurenților, de la foame, la agonie, sau extaz, m-am întors schimbată”.

Gina Pistol și-a împlinit visul din copilărie, dar a muncit de la o vârstă fragedă

Și cum în viață nimic nu ți se oferă pe tavă, Gina a fost nevoită să muncească din adolescență. Avea doar 17 ani când s-a angajat și a învățat să respecte munca.

Cu timpul, vedeta a ajuns să fie o figură cunoscută în televiziune, iar proiectele în care este implicată au contribuit la evoluția sa, atât pe plan profesional, cât și pe plan personal: ,,Orice experiență te poate contura mai frumos dacă știi cum să o privești și dacă o accepți cu sufletul deschis”, completează vedeta.