Super îngrășământul pentru roșii — doar cu ajutorul lui tufele vor rodi de 10 ori mai mult

Cum puteți să cultivați roșiile, astfel încât să obțineți o recoltă mare și să măriți numărul de flori de pe tufe? Există o soluție bună! După utilizarea ei tufele de roșii rodesc de 10 ori mai mult!

Este vorba despre o super fertilizare foliară, care se aplică în timpul apariției bobocilor și înfloririi. În această perioadă roșiile au nevoie de o cantitate mare de microelemente, precum iodul și borul, care sunt incluse în compoziția îngrășământului.

Drept urmare, este stimulată formarea și coacerea fructelor. De asemenea, aceste substanțe acționează și ca agenți preventivi ai afecțiunilor plantelor.

AVEȚI NEVOIE DE:

-9 litri de apă neclorată sau de ploaie;

-1 litru de lapte;

-½ linguriță de acid boric + o cantitate mică de apă caldă;

-10 picături de iod.

MOD DE PREPARARE ȘI APLICARE:

1.Turnați apa și laptele într-un vas încăpător. Noi am preparat îngrășământul direct în recipientul dotat cu pulverizator.

2.Dizolvați acidul boric într-o cantitate mică de apă caldă (el nu se dizolvă sau se dizolvă greu în apa rece), după care adăugați-l în vasul cu celelalte ingrediente.

3.Adăugați iodul și amestecați.

4.Stropiți tufele de roșii cu soluția obținută, folosind un pulverizator mărunt. Cel mai bine ar fi să realizați această fertilizare în zilele posomorâte, dis-de-dimineață sau pe înserate. Dacă o veți aplica în zilele sau orele însorite, plantele pot suferi arsuri severe.

5.În timpul fertilizărilor ulterioare (nr. 2 și 3) puteți să stropiți doar frunzele superioare ale tufelor: acolo unde se află inflorescențele, florile și ovarele. Borul se acumulează în structurile plantei. De aceea, frunzele inferioare nu vor avea de suferit.

Fertilizarea foliară a plantelor vă va ajuta să economisiți timpul și consumul de preparate. De asemenea, în acest mod plantele asimilează mai repede substanțele folositoare.

De obicei, se realizează 3 fertilizări: la începutul formării bobocilor, în perioada înfloririi abundente și la începutul formării fructelor. Trebuie neapărat să aplicați măcar una — la începutul formării bobocilor.

Acidul boric este foarte eficient în combaterea manei, stimulează înflorirea și previne căderea lor.

Pe lângă acestea, previne putrezirea și alterarea roșiilor, îndeosebi când există umiditate excesivă și mărește fluxul de zahăr către fructe. Dacă cultivați roșiile pe sol deschis și sezonul este ploios, luați în considerație fertilizarea cu acid boric, care trebuie realizată în perioada înfloririi tufelor de roșii.

Deficitul de bor se manifestă prin îngălbenirea, răsucirea, deformarea și reducerea dimensiunii frunzelor superioare de pe tufe. Lăstarii superiori se usucă treptat, iar tufele înfloresc foarte puțin și nu formează ovare.

Și iodul este important pentru roșii. El stimulează formarea ovarelor și coacerea fructelor, îmbunătățește metabolismul azotului și reduce semnificativ riscul de apariție a putregaiului rădăcinilor, manei și altor afecțiuni.

Le puteti faceti de Paste – Sarmalute dupa reteta lui Chef Catalin Scarlatescu

Cum bine ştim, de pe mesele românilor, de Sărbători, sarmalele sunt nelipsite.

Delicioasele preparate din carne învelite în frunze de varză murată, pe care toţi membrii familiei le aşteaptă cu entuziasm.

Aşadar, un preparat tradiţional românesc, gătit după reţeta lui Chef Cătălin Scărlătescu, va fi cu siguranţă vedeta de pe masa de Paste.

Ne este clar cât de strict şi profesionist este Chef Cătălin Scărlătescu, celebrul jurat din cadrul emisiunilor cu caracter culinar, aşa că, după ce a adunat ingredientele perfecte, a început să lucreze la reţeta pentru preparatul mult râvnit de Sărbători.

După ani întregi de explorat şi încercat diverse îmbunătăţiri la reţeta tradiţională pentru sarmale, Chef Cătălin Scărlătescu, a gasit modul care le face să fie extrem de gustoase.

Sărbătorile Pascale se apropie cu paşi repezi, iar nelipsite de pe mesele românilor vor fi, cu siguranţă, sarmalele. Ei bine, dacă îţi doreşti să găteşti această mâncare, Chef Cătălin Scărlătescu îţi dezvăluie câteva trucuri.

Mai exact, pentru a da savoare sărmăluţelor e musai să le fierbi timp de mai bine de patru ore.

Sărbătorile de iarnă se apropie cu paşi repezi, iar nelipsite de pe mesele românilor vor fi, cu siguranţă, sarmalele. Ei bine, dacă îţi doreşti să găteşti această mâncare, Chef Cătălin Scărlătescu îţi dezvăluie câteva trucuri.

Mai exact, pentru a da savoare sărmăluţelor e musai să le fierbi timp de mai bine de patru ore.

“Începem prin a toca ceapa mărunt, după care o călim până prinde o culoare uşor aurie şi o lăsăm puţin la răcit.

Apoi o amestecăm cu carnea tocată, orezul spălat în prealabil, cimbru, sare, piper.

Între timp, alegem cele mai frumoase frunze de varză murată.

Împăturim cu grijă conţinutul. După ce am terminat de făcut sarmalele, tocăm varza murată şi o amestecăm cu bulion”, a spus chef Scărlătescu.

Repetă cu un strat de varză şi unul de sarmale până când oala se va umple.

Adăugă apă şi un pic de ulei, după care bagă-le la cuptor.

Pentru a prepara aceste sărmăluţe vei avea nevoie de 2 kg ceapă, 4 kg de carne tocată de porc, 500 gr orez, 40 gr piper, 11 gr/kg sare, 1 bucată de afumătură, bulion, varză murată.

Fierte cu dichis, mai bine de 4 ore, sarmalele lui Scărlătescu ţi se vor topi în gură.

Chef Florin Dumitrescu ne spune cum se face delicioasa salata de vinete

Chef Florin Dumitrescu îşi aminteşte cu drag cum făcea 30-40 kg de vinete zilnic şi a spus cum se face salata de vinete perfecta.

„La începutul meseriei de bucatar am avut o perioadă în care făceam 30-40 de kg de vinete zilnic.

Evident, le făceam pe grătar, le scurgeam în sita de plastic, le tocam de mână cu un satâr de lemn și nu le puneam decât lângă roșii proaspete și pâine prăjită.

Doamne, câte vinete am reușit să coc în perioada aceea!!! Și astăzi, dacă simt miros de vinete coapte, nu îmi amintesc decât de diminețile în care porneam grătarul și mă apucam să coc vinete”, îşi aminteşte Chef Florin.

Pentru că are o experienţă atât de mare în prepararea salatei de vinete, chef Florin Dumitrescu a fost de acord să ne spună secretul lui.

Ingrediente (pentru 6 porții)

2 kg vinete

sare (după gust)

piper (după gust)

3 cepe (tocate mărunt)

450 ml ulei de floarea soarelui

Pregătire

Vinetele se spală bine și se șterg cu un prosop uscat. Se încinge grătarul, după preferințe sau posibilități, pe cărbuni sau cel de pe aragaz și se așează vinetele. Se întorc de pe o parte pe alta evitând să se ardă. Când încep să pocneasca și să elimine apa, neapărat trebuie întoarse sau verificate dacă sunt gata.

După ce sunt coapte, trebuie curățate foarte bine de coajă și lăsate la scurs într-un vas de plastic sau de lemn. Evitati contactul cu orice fel de metal, astfel nu vor oxida. Se lasă la scurs până ce vinetele nu mai au apă. Vinetele nescurse vor fi foarte iuți și amare.

Când sunt scurse, se pot toca cu ajutorul unui satâr de lemn, evident pe un tocător de lemn sau din plastic. Se toacă mărunt, mărunt, acesta fiind și cel mai bun moment să ne dăm seama dacă vinetele sunt scurse cum trebuie. Vinetele tocate se combină cu ceapa tocată foarte mărunt.

Vă recomand să tăiați ceapa, fără să o băgați la blender, cutter sau oricare alt aparat electrocasnic, deoarece astfel evitam să lase apă.

Se amesteca bine cu o lingură de lemn si se toarnă ulei de floarea soarelui în fir subțire. Procesul de emulsionare pe care îl folosim la maioneză este similar cu amestecarea salatei de vinete. Vânăta și ceapa încorporează uleiul și se umflă datorită aerului.

Se adaugă sare și piper după gust. Aceasta este salata de vinete pe care ador să o gătesc vara. O gătesc în cantități industriale pentru că ăsta îmi este obiceiul și pregătirea, dar promit să o împart mereu cu cei dragi și, de ce nu, cu vecinii!

Cum se realizeaza corect tunderea trandafirilor! Respecta aceste sfaturi si vei avea cele mai frumoase flori

Lăstarii vor creşte dacă veţi tunde trandafirii în mod regulat.Cel mai important e să tăiaţi trandafirii în mod corect,deoarece aţi putea risca să se piardă planta.

Reguli generale de tundere a trandafirilor

Trandafirii se pot tăia în orice sezon al anului,dar important e să efectuaţi tăierea oblică la 5 mm mai sus de mugur.În cazul în care vreţi să aveţi o tufă mai pufoasă de trandafiri,tăiaţi ramurile care dau în exterior,de deasupra mugurilor.

În cazul în care doriţi o tufă verticală,tăiaţi ramurile din interior,de deasupra mugurilor. În funcţie de vârstă tufelor,trebuie să ştiţi să tăiaţi corect ramurile.

Spre exemplu,plantele de un an se curată la jumătate din înălţime.În al doilea an,iau naştere 2-3 lăstari pe fiecare ramură,aceştia crescând din tulpină de baza.

Aceştia nu trebuie tăiaţi de la baza. Rămurelele de un an se taie la mugurii de sus care sunt mai bine poziţionaţi sub butoanele care au înflorit,iar rămurelele de doi ani se taiela 2-3 muguri de la baza. În cazul trandafirilor maturi, înlăturaţi complet rămurelele scurte,moarte ,care au crescut după ce au fost tăiate anul trecut.

Dacă vreţi să aveţi cele mai frumoase flori, tăiaţi lăstarii laterali de orice grosime care cresc spre centrul tufei.

Tăierea trandafirilor hibrizi de ceai

Modul în care se curată acest tip de trandafiri este în formă de sfera. Butoanele formate pe rămurelele din anul anterior se taie scurt.

Trebuie să ştiţi că e indicat să lăsaţi 2-4 muguri la o distanţă de 15 cm de nivelul pământului pe tufele tinere.Lăsaţi 4-6 muguri la o distanţă de aproximativ 20 cm la tufele mature.

De asemenea,lăsaţi 2-4 muguri pe rămurelele laterale.Şi în acest caz,se înlătura toate ramurile interioare din centrul tufei.

Tăierea trandafirilor din clasa floribundă

Că să nu crească o tufă cu rămurele mici şi ramuri slabe,tundeţi aceşti trandafiri foarte scurt.Tăiaţi unele ramuri pentru a determina înflorirea mai devreme ,iar pe celelalte ramuri de un an,tăiaţi-le doar 1/3 din lungime.

În cazul ramurilor bătrâne lăsaţi pe ramurile laterale 3-5 muguri, iar în cazul ramurilor tinere lăsaţi 2-3 muguri. Acele ramuribătrâne care au crescut din mijlocul tufei,se taie. Acestor trandafiri,trebuie să li se taie ramurile crescute la fiecare 10-12 zile.

Tăierea trandafirilor de parc

Nu prea se tund toamna aceşti trandafiti. După ce aţi legat ramurile cu panglici,îndoiţi-le în pământ şi acoperiţi-le. Ele se taie primăvară. După ce s-a înlăturat învelişul de iarnă,tăiaţi ramurile după bunul plac încât să le daţi o formă frumoasă şi lăsaţi 2-4 muguri pe ramurile laterale.

Tunderea trandafirilor mininaturali

Toamna se dau la o parte ramurile rupte, iar primăvară se tund în aprilie.Trebuie scurtaţi cam 1/3 din lungime lăstarii primăvară şi trebuie tăiate complet ramurile slabe,moarte şi bolnave. Se înlătura lăstarii deşi din centrul tufei.

Tăierea trandafirilor acoperitori

Toamna tăiaţi zonele care au înflorit şi ramurile bolnave şi lăsaţi ramurile tinere de la tulpină de baza care au crescut în acel an.Ramurile laterale se taie la 2-3 muguri la o distanţă de 10 cm de baza.Primăvară,tăiaţi zonele rupte şi afectate de ger.

Dacă veţi tăia corect trandafirii,veţi avea parte de aceste flori anual.

De ce e bine să plantați porumb pe patul de castraveți și alte câteva sfaturi bune din partea grădinarilor!

Am adunat cateva sfaturi importante de la gradinari iscusiti, speram ca va vor fi de folos:

1.Busuiocul, plantat lângă roșii, le îmbunătățește gustul.

2.Inflorescențele de nemțișor (Delphinium) vor fi mai mari dacă, primăvara, veți lăsa câte 3-5 lăstari pe fiecare tufă, iar ceilalți îi veți rupe de la bază.

3.Primăvara devreme, când semănați usturoiul de primăvară, e nevoie să separați cățeii chiar înainte de plantare, altfel ar putea să își piardă germinația.

4.Atunci când cultivați ceapa pentru frunze, trebuie să tăiați vârfurile bulbilor și cozile vor începe să crească mai repede.

5.Ca să scăpați de musca cepei de pe plantațiile de ceapă e nevoie să sărați patul, în timpul săpăturilor de primăvară, iar vara mai presărați o dată solul cu sare. Mai există o metodă: sădiți ceapa împreună cu morcov – un rând de ceapă, unul de morcov. Aceste plante se protejează reciproc de dăunători.

6.Dacă plantați porumb pe paturile de castraveți, randamentul castraveților va crește și aceștia vor rodi mai mult timp.

7.Pentru ca grădina de primăvară să nu se teamă de înghețuri, udați, de cu seară, foarte bine paturile cu apă.

8.În cazul în care, terenul pentru plantarea cartofilor a fost foarte bine fertilizat din toamnă cu gunoi de grajd, puteți sădi cartofi mai mari. Iar dacă s-a adăugat puțin bălegar, ar fi bine să folosiți cartofi de mărimi mai mici, însă să-i sădiți mai des în rânduri.

9.Pomii de măr și vișin trebuie sădiți mai departe unul de celălalt: rădăcinile lor se acționează negativ.

10.Dacă plantați sub meri vetrice sau pelin, acestea vor proteja pomii de vierme. Socul, de asemenea, apără grădina de dăunători.

11.Pentru ca fructele să nu fie afectate de gândacul zmeurului, pudrați arbuștii, în luna mai, până începe perioada de înflorire, cu amestec de pulbere de tutun și cenușă (1:1). Procedura se efectuează pe frunze umede, astfel încât amestecul să se lipească de ele.

12.Mana agrișului apare la sfârșitul lunii mai – începutul lunii iunie. Anume în această perioadă, până ca tufele se fie afectate, stropiți-le cu soluție de cenușă. Adăugați 1 kg de cenușă cernută în 10l de apă caldă, lăsați amestecul la infuzat pentru 7 zile, apoi transferați-l (fără sediment) într-o căldare curată, adăugând puțin săpun de rufe. Stropiți tufele de 3 ori, peste 1 zi.

13.Pentru ca plantele tinere de ridiche să nu fie invadate de musculița neagră, înainte de plantare înmuiați semințele, timp de 5-6 ore, în soluție concentrată de sare de bucătărie.

14.Semănați ridichea cât mai devreme, imediat ce s-a topit zăpada. Ea nu se teme de înghețuri și va reuși să devină puternică înainte ca puricele negru să-și înceapă activitatea. Dacă ați întârziat cu plantarea timpurie, atunci amânați semănarea până la începutul lunii iunie. Până atunci, puricele negru se va liniști, iar ridichea va reuși să se coacă până în toamnă.

15.Dacă afidele au atacat castraveții, infuzați un pahar de cenușă cu apă clocotită, lăsați amestecul pentru câteva ore, apoi îl diluați cu 5l de apă și stropiți culturile.

16.Infuzia de crăițe este un produs minunat împotriva afidelor. Tăiați plantele în perioada de înflorire și uscați-le în umbră. Turnați 1 căldare de apă peste ½ căldare de crăițe uscate, lăsați la infuzat pentru 2 zile, apoi stropiți plantele afectate, adăugând săpun răzuit.

17.Plantele cu rădăcini mici și frunze mari au nevoie de cea mai multă cantitate de apă: ridichea roșie, salata, castraveții, varza, dovleceii.

18.Decoctul și infuzia de tulpini și rădăcini de nemțișor pot distruge afidele, omizile și gândacii mâncători de frunze. Amestecați plante cu apă în proporții de 1:10, infuzați timp de 2 zile, apoi stropiți plantele deteriorate.

19.Fluturele de varză nu suportă mirosul de calendulă și de frunze verzi de tomate. Insecta nu atinge paturile dacă aceste plante cresc printre plantațiile de varză.

20.Păpădia este un alt remediu împotriva afidelor. Luați 400 gr de frunze de păpădie, adăugați 1 găleată de apă caldă, lăsați la infuzat pentru 1 zi, adăugați săpun ras de rufe și puteți stropi plantele.

21.Pentru ca păsările să nu ciupească mazărea semănată, înmuiați-o prealabil în infuzie de usturoi.

22.Iată un mod de a scăpa varza de invazia omizilor. Adunați cantități egale de ace de pin și de molid, le treceți prin mașina de tocat carne, apoi le presărați pe frunzele inferioare ale varzei și pe solul din jurul culturilor.

23.Ca să scăpați de brusturi, tăiați-le tulpinile la nivelul solului și presărați tăieturile cu puțină sare de bucătărie.

24.Nu udați cartofii înainte de înflorire, chiar dacă vara este uscată: toate puterile plantei vor fi orientate spre frunze. Iar după înflorire, va fi perioada perfectă pentru irigare: tuberculii vor începe să crească mai repede.

25.Infuzia de urzici proaspete este un îngrășământ excelent, cu nimic mai rău decât gunoiul de grajd. Umpleți cu apă ½ de găleată de urzici tăiate bucăți și lăsați la infuzat pentru 1 săptămână. Apoi diluați soluția cu apă (1:10) și udați paturile.

26.Florile de brumărele vor avea o culoare mai intensă dacă veți fertiliza pământul cu cenușă. Desigur, solul trebuie să fie afânat, umed și să conțină o cantitate moderată de gunoi de grajd.

27.Acolo unde crește mălinul, nu există muște. Iar dacă aduceți în casă o crenguță de soc, puteți alunga chiar și gândacii de bucătărie – ei nu suportă mirosul acestei plante.

6 îngrășăminte naturale pe care le ai deja – Stropește roșiile cu cenușă, lapte sau drojdie pentru a avea o recolta bogata si plante sanatoase

Pentru ca multi dintre noi ne dorim recolte bio sau eco, fara chimicale, este important sa stim ca putem hrani plantele de tomate cu solutii preparate din elemente pe care le avem prin casa.

Iar pe langa hranire, vom alunga si cei mai multi daunatori si cele mai multe boli de pe plante. Va prezentam solutii pe care le puteti prepara in casa pentru a avea rosii din abundenta in gradina:

Apa de cenusa

Unul dintre cele mai populare ingrasaminte pentru tomate, dar nu numai, este apa de cenusa. Intr-o galeata, punem 500 de grame de cenusa la care adaugam 5 litri de apa clocotita. Lasam sa se aseze cenusa la fund si apoi punem apa intr-un alt vas.

Adaugam peste ea inca 5 litri de apa, preferabil de ploaie sau de la put si solutia este gata. Putem stropi cu ea atat tomatele, cat si alte plante din gradina.

Solutia de urzici

Urzicile le gasim pe toate santurile, iar unii dintre noi fac din ele preparate delicioase. Trebuie sa stiti insa ca urzicile sunt vedete in cultura ecologica, ajutand atat pe post de ingrasamant cat si de insecticid si chiar fungicid.

Asadar, culegeti o mana buna de urzici, pe care le tocati si le puneti in pamant in jurul plantei de tomate. Sau, preparati urmatoarea solutie, cu care stropiti rosiile pe frunze si pe tulpina:

Puneti intr-o galeata de 10 litri de apa urzici (cam jumatate galeata), fara flori si radacini, si puneti peste ele apa calduta.

Apoi, lasati la macerat in soare timp de 7-10 zile, iar dupa puteti folosi deja solutia. Din aceasta solutie concentrata, diluati 1 litru la 10 litri de apa si stropiti intreaga planta de tomate.

Pentru un efect maxim, puteti adauga si o mana de cenusa. Solutia concentrata ramasa o puteti folosi la stropiri ulterioare.

Drojdia de bere

Drojdia de bere este folosita pentru stimularea cresterii plantelor, daca urmati aceasta reteta: Intr-un vas de 3 litri dizolvati un jumatate de pahar de zahar, la care adaugati 100 de grame de drojdie de bere.

Acoperiti vasul si lasati sa dospeasca timp de o saptamana. Din solutia rezultata, puneti un pahar la 10 litri de apa si stropiti rosiile.

Solutia poate fi folosita si la alte culturi precum vinetele sau ardeii. Si aceasta solutie poate fi folosita la fertilizarea pe frunze, dar si direct la radacina.

Solutia cu lapte

Laptele, chiar si cel cumparat de la magazin, laptele degresat sau chiar zerul va vor fi de mare folos in gradina de legume, atat pe post de ingrasamant, cat si pentru combaterea unor boli micotice. Astfel, puneti un litru de lapte la 9 litri de apa, la care adaugati aproximativ 30 de picaturi de tinctura de iod. Stropiti in intregime planta cu aceasta solutie o data la 7-10 zile.

Solutia de bicarbonat

Bicarbonatul de sodiu are o multime de intrebuintari mai putin stiute in gospodarie. Una dintre ele este in gradina de legume.

Puneti 1-2 lingurite intr-un litru de apa calduta si stropiti cu aceasta solutie plantele. Apoi pudrati frunzele cu cenusa.

Cojile de banana

Cojile de banana sunt bogate in potasiu si magneziu, elemente necesare dezvoltarii optime a plantelor. Cum procedati cu ele? Foarte simplu.

Maruntiti bine cojile de banana si le incorporati in sol in jurul plantelor. Magneziul si potasiul continut de acestea vor hrani tomatele dar si alte plante din gradina dvs.

10 rețete de post de la mănăstire pe care le poți face și tu

Aflată în partea de sud a Bucureştiului, pe drumul care duce spre Călăraşi, Mânăs­tirea Pasărea îşi deschide cu drag porţile pentru orice doritor de rugăciune, pace şi linişte.

Cu ospitalitate şi bunăvoinţă, au răspuns rugăminţii noastre, oferindu-ne câteva din reţetele lor.

Salată de sfeclă roşie

Ingrediente:

2 sfecle potrivite ca mărime, hrean ras (după gust), 1-2 linguriţe untdelemn, o linguriţă rasă de zahăr, sare, zeamă de lămâie sau oţet de mere după gust.

Preparare:

Sfecla se spală bine şi se pune la fiert cu sare. După ce a fiert, se curăţă de coajă şi se dă pe răzătoarea mare. Se adaugă zeamă de lămâie sau oţet de mere, zahăr, hrean dat pe răzătoarea mică, sare şi untdelemn.

Borş de urzici

Ingrediente:

Urzici fragede, 1 litru borş, ceapă, păs­­târnac, rădăcină de pătrunjel, morcovi în cantităţile dorite, frunze de leuştean tocate, o jumătate de cană cu orez, 4 linguri untdelemn, sare, piper după gust.

Preparare:

Urzicile se curăţă, se spală în mai multe ape, se opăresc, se lasă la răcit, după care se toacă mă­runt cu un cuţit din lemn. Morcovul, ceapa, rădăcinile de păstârnac şi de pătrunjel se curăţă şi se pun la fiert. Când sunt gata se strecoară.

Separat, într-o cratiţă, se pune untdelemn la încins, se adaugă, după gust, ceapa tocată mărunt şi urzicile. Zeama strecurată de la zar­zavat se pune din nou la fiert.

Când a dat în clocot, se adaugă ceapa călită, urzicile şi orezul. Când s-a înmu­iat orezul, se adaugă borşul, fiert separat, se potriveşte gustul cu sare, piper şi frunze de leuştean. Zarzavatul fiert se poate adăuga şi el, tăiat cubuleţe, sau poate fi servit separat, cu un sos.

Supă de fasole

Ingrediente: Fasole boabe, 1-2 căţei de usturoi, ceapă, morcovi, ţelină, păstârnac după gust, tarhon sau cimbru, sare.

Preparare: Fasolea aleasă şi spălată se pune la înmuiat în apă, peste noapte. După ce s-a înmuiat, se pune la fiert. În momentul când dă în clocot şi se face spumă, se ia de pe foc, se spală şi se pune la fiert în altă apă încălzită.

În această apă se adaugă ceapa, morcovul, ţelina, păstârnacul şi usturoiul. La sfârşit, se adaugă, după preferinţă, suc de roşii şi mirodenii: tarhon sau cimbru.

Ghiveci călugăresc

Ingrediente:

3 cartofi de mărime potrivită, 2 mor­covi, 2 ardei graşi, 1 dovlecel, o jumătate de conopidă, o jumătate varză, o mână de fasole verde, o ţelină, 2 cepe, 4 roşii potrivite, o linguriţă de pastă de tomate sau 2 linguri de bulion, 2 lingură de pătrunjel verde tocat, 2 linguri de untdelemn, sare după gust.

Preparare:

Legumele se spală, se curăţă de coajă (cartofii, ţelina, morcovii, dovlecelul) şi se taie în cuburi mici.

Varza se toaca fideluţă, conopida se rupe în bucheţele, iar fasolea verde se taie în bucăţi de 2-3 cm. Cepele se curăţă şi se călesc într-o cratiţă cu untdelemn încins, se adaugă legumele şi ardeii tăiaţi bucăţele, se pune sare şi se stinge cu apă şi bulion sau pastă de tomate.

Roşiile, tăiate cuburi, se pun deasupra, împreună cu jumătate din verdeaţa tocată. Apoi vasul se pune la cuptor, la foc potrivit şi se lasă o oră. Când este aproape gata, se presară pătrunjel verde şi pastă de tomate.

Iahnie de fasole

Ingrediente:

O cană de fasole boabe albă, 5 cepe mari, 150 ml unt­delemn, 2 mor­covi, 1 linguriţă de boia dulce, 6 căţei de usturoi, sare, după gust, tarhon sau cimbru, 1 lin­guriţă pătrunjel verde tocat, 1 lin­guriţă pastă de to­mate.

Preparare:

Fasolea se alege, se spală bine în mai multe ape, apoi se pune de cu seară, în apă rece, la în­muiat. A doua zi, se schim­bă apa şi se pune la fiert până ce dă în clocot, când se schimbă apa din nou, apoi se adaugă 1 ceapă curăţată, tăiată în sfer­turi, 2 morcovi curăţaţi, tocati în jumătăţi, tarhonul sau cimbrul şi se lasă totul să fiarbă până ce fasolea devine moale.

Apoi se stre­coară printr-o sită. Într-o cra­tiţă, se pune untdelemn la încins şi se călesc cele 4 cepe rămase.

Când s-a rumenit ceapa, se adaugă pasta de tomate, boiaua de ardei, fasolea strecurată cu legumele, sare după gust. Se fierbe până ce scade bine şi la final se presară pătrunjel verde tocat.

Mâncare de ciuperci

Ingrediente:

250-300 g ciuperci de crescătorie, 2 linguri untdelemn, 1 lingură mărar verde tocat, 3 linguri vin, 1 linguriţă făină, sare, piper după gust.

Preparare:

Ciupercile se curăţă, se spală bine şi se taie mărunt. Într-un vas se pune untdelemnul la încins, se adaugă ciupercile, se amestecă, se pune puţină apă şi se lasă să fiarbă înăbuşit 30-35 de minute.

Se adaugă făina, diluată în vin, sarea, puţin mărar, şi se lasă să mai fiarbă 15 minute. La sfârşit, se presară restul de mărar, se pune piper după gust.

Se poa­te servi ca atare sau alături de car­tofi natur.

Mâncare de ştevie

Ingrediente:

5-6 mâini de ştevie, 6 căţei de usturoi, 2 cepe potrivite, 1 lingură de mărar verde tocat, 250 ml untdelemn, 1 lingură făină, sare, piper după gust.

Preparare:

Ştevia se spală şi se pune la fiert în apă clocotită, cu sare. Se lasă 10 -15 minute şi se reţine o cană din zeama în care a fiert.

Ceapa se taie mărunt, usturoiul se zdrobeşte şi se călesc amândouă într-o cratiţă cu untdelemn încins. Se adaugă făina şi zeama în care a fiert ştevia.

Ştevia se toacă mărunt şi se adaugă peste ceapă. Se lasă până se încorporează bine, iar la sfârşit, gustul se potriveşte cu sare şi piper după gust. Mâncarea de ştevie se poate servi cu pilaf de orez sau cartofi natur.

Ştevia este o plantă bogată în vitamine (B, C şi K), săruri minerale (potasiu, fosfor, magneziu, calciu, fier, zinc), proteine, fibre, antioxidanţi. Totodată, ajută la scă­derea tensiunii arteriale, a colesterolului, precum şi la controlul diabetului zaharat.

Mâncare de urzici

Ingrediente:

5 grămăjoare de urzici, 2 cepe potrivite, 6 căţei de usturoi, 1 lingură mărar verde tocat, 250 ml untdelemn, 1 lingură faina, sare, după gust.

Preparare:

Urzicile se spală bine şi se pun la fiert în apă clocotită, cu sare. Din zeama în care s-au fiert, se reţine o ceaşcă.

Se pune untdelemnul într-un vas, se încinge, se taie cepele mărunt şi se călesc până devin aurii. Se adaugă usturoiul zdrobit, se pre­sară făi­na şi se toarnă zeama în care au fiert urzicile.

Acestea se toacă mărunt şi se adaugă la sosul de ceapă, ames­te­cându-se încontinuu pentru a nu se lipi. Se servesc cu mămăligă şi mujdei de usturoi, după preferinţă.

Chec de post cu nucă

Ingrediente:

1 kg făină, 250 g zahăr tos, 1 lingură za­hăr pudră, 250 g margarină vegetală, 200 g miez de nucă măcinată, 500 ml suc de fructe, 1 lingură scorţişoară măcinată, 1 lingură coajă de lămâie şi de portocală (amestecate), 1 linguriţă praf de copt, 1 linguriţă bicarbonat.

Preparare:

Într-un castron se pune margarina uşor încălzită, se bate spumă cu zahărul, adăugat treptat. La sfârşit se pun, în ploaie, făina, miezul de nucă, sucul de fructe, coaja de lămâie şi de portocală, scorţişoara, praful de copt şi bicarbonatul.

Se obţine o compoziţie care trebuie să fie cât mai groasă, care se pune într-o tavă unsă cu margarină sau untdelemn şi se coace, timp de 50 – 60 de minute, la foc potrivit. Când este gata, se pune deasupra zahăr pudră.

Plăcintă de post cu mere

Ingrediente:

1 kg făină, 3 linguri oţet, o ceaşcă untdelemn, 1 linguriţă sare, apă cât cuprinde, 1 kg de mere.

Preparare: Se frământă un aluat potrivit de tare, din ingredientele mai sus menţionate. Se întinde o foaie subţire.

Merele se spală, se curăţă de coajă, se dau pe răzătoarea mare şi se storc de zeamă. Peste foa­ia întinsă se presară merele rase, în cantitatea dorită.

Deasupra merelor se presară zahăr tos, după gust, şi esenţă de vanilie. Se rulează foaia şi se aşează într-o tavă unsă cu untdelemn. Se lasă la cuptor timp de 30 de minute. Se serveşte rece.

Mâncăruri sfinte şi sănătoase de post, direct din chiliile mănăstireşti! Trebuie să încerci și tu măcar una dintre ele

Pentru a diversifica meniul, dar şi pentru a pătrunde în universul liniştit şi sfânt al acestor meleaguri, îţi prezint câteva reţete pe care, cu siguranţă, le vei încerca acasă.

Aperitive cu iz mediteraneean şi tradiţie tipic românească – bruschete cu roşii şi busuioc

Pentru a înlesni felurile mari de mâncare, este nevoie întotdeauna de o mică gustare. Acest lucru se aplică şi în cazul lăcaşurilor sfinte, unde se pregătesc fel şi fel de preparate, pe cât de gustoase, pe atât de arătoase.

Iată doar câteva idei de aperitive, bineînţeles de post:

Bruschete cu roşii – se taie roşiile proaspete în cubuleţe şi se amestecă laolaltă cu ulei de măsline, busuioc şi sare; după care se curăţă câţiva căţei de usturoi, condimentul preferat al românilor, se pisează şi se adaugă în sosul de roşii, cu care se vor unge felii de pâine prăjită în cuptor pe ambele părţi.

Înainte de servire se adaugă şi roşiile cubuleţe, astfel încât pâinea să nu se înmoaie de la zeama roşiilor.

La fel se procedează şi la bruschetele cu ciuperci, cu diferenţa că ciupercile se vor căli la un loc cu ceapa şi usturoiul peste care s-a stins o cană cu vin alb.

Chifteluţe cu dovlecei – dovleceii se dau pe răzătoare şi se scurg vreme de o oră, după care se frământă cu puţină sare, piper, usturoi pisat şi pătrunjel verde.

Înainte de a sfârâi în uleiul încins, chifteluţeşe se dau prin făină şi pesmet, iar după ce s-au prăjit se scot pe un şerveţel de hârtie pentru a elimina surplusul de ulei.

Nicio masă fără zeamă!

Cam acesta e dictonul după care se ghidează cei din mănăstire. Ciorba e nelipsistă din meniul de primăvară, iar postul Paştelui este un prilej nemaipomenit de a detoxifia corpul prin acţiunea numeroaselor legume şi verdeţuri din grădina mănăstirească.

Cartofii, ciupercile, fasolea verde, urzicile, sfecla, loboda, ştevia…acestea sunt doar câteva din ingrediente-cheie folosite în renumitele supe şi ciorbe mănăstireşti.

Secretul acestora constă în călirea tuturor legumelor într-o tigaie încăpătoare, după care se toarnă apă cât să le acopere, sare după gust, borş făcut în chilie şi multă verdeaţă (mărar, pătrunjel, leuştean, cimbru etc.) pentru a încânta receptorii olfactivi şi pentru a bucura privirea cu un verde sănătos de primăvară.

O altă zeamă delicioasă este supa cremă de conopidă, o bunătate ce merită savurată în fiecare zi, nu doar în post.

Pentru a face această supă acasă, aveţi nevoie de: o conopidă medie, o rădăcină de pătrunjel, un morcov, o ceapă, trei cartofi, un ardei gras, o legătură de pătrunjel sau mărar, chimen, sare, piper şi o ceaşcă de ulei.

Se prepară astfel: conopida se taie bucăţi si se îndepărtează cotoarele, după care se lasă în apă rece cu sare timp de 15 minute. Legumele se taie cubuleţe şi se pun la fiert într-o oală de 2 l de apă, iar conopida se fierbe separat în altă oală.

Când toate legumele sunt fierte, se strecoară de apă şi se fac piure. Apoi, se mai căleşte puţină ceapă, se adaugă piureul obţinut, condimentele şi se adaugă treptat supa în care au fiert legumele, lăsând încă 15 minute pe foc. La final se pune verdeaţă din belşug.

Felul principal – renumitele mâncăruri scăzute la tuci

Măicuţele au un har aparte de a face din nimica toată o adevărată artă culinară. Dacă laşi pe mâna lor câţiva cartofi şi o mână de usturoi sau ceapă, te vei trezi că nu te mai ridici de la masă până nu cureţi de tot farfuria.

Ceaunul este principalul actor în acest peisaj. Tocana mănăstireasă presupune o bogăţie de legume fierte cu grijă în vasele grijite şi împovărate de negura timpului din chilii.

Ardeii kapia, vinetele, ceapa, rosiile, ardeiul iute si cel gras, usturoiul, piperul si sarea nelipsita fac parte din acest peisaj feeric al aromelor.

Pentru o tocăniţă ca la carte, iată ce trebuie să faceţi: se coc ardeii şi vinetele, după care se curăţă de coajă. Vânăta se lasă la scurs câteva minute, timp în care se căleşte usturoiul şi roşiile curăţate de coajă.

În vasul de tuci se pun cartofii cubuleţe, ardeii copţi mărunţiţi, vinetele tocate, ceapa, sarea, piperul şi, neapărat, un pahar de vin alb şi apă caldă cât să cuprindă toată compoziţia.

Vasul se lasă la cuptor pentru ca toate ingredientele să fiarbă în tihnă şi să aibă vreme să îşi lase aromele în sos, iar la final se pune pătrunjel verde tocat mărunt, pentru a da o aromp de prospeţime mâncării.

O altă reţetă faimoasă şi delicioasă deopotrivă este orezul cu spanac. Aveţi nevoie de: 1 kg de spanac, 200 gr de orez, 2 cepe, 1 căpăţână de usturoi, puţin ulei şi sare.

Mod de preparare: orezul se lasă la înmuiat în apă rece, iar spanacul se curăţă şi se spală în mai multe ape, după care se fierbe timp de 8 minute.

Apoi este scos şi lăsat la scurs, iar când se răceşte se toacă mărunt. Ceapa măruntă se pune la călit în puţin ulei încins, până devine aurie, după care se adaugă orezul şi spanacul, lăsîndu-se încă 15 minute la fiert. După toată această tevatură, se adaugă usturoiul şi se dă vasul la cuptor pentru 10 minute. Rezultatul este spectaculos!

Amatorii de sarmale au la dispoziţie cel puţin 3 reţete prin care îşi pot satisface pofta: sărmăluţe cu orez şi ciuperci, cu legume tocate şi aromate cu mentă sau sarmale cu porumb şi morcov.

Toate sunt o alternativă delicioasă la tradiţionalele sarmale cu carne de porc, greoaie pentru stomac, banale şi atât de nesănătoase.

Am găsit pentru voi ce mâncăruri gătesc în Postul Mare maicile dintr-o vestită mănăstire românească! Meniul pe o săptămână întreagă! Cele mai sănătoase și gustoase rețețe de post

Lista cu meniul zilnic de pe parcursul unei întregi săptămâni provine de la schitul Poiana Maicilor, care ţine de mănăstirea Durău (Neamţ). Împreună cu meniul vă prezentăm şi câteva reţete de bucate mănăstireşti de post renumite.

Fără îndoială, nicăieri nu se ţine mai cu stricteţe postul Paştilor decât într-o mănăstire. Pornind de la această premisă, dar şi de la realitatea că tot mai mulţi români aleg, din diverse considerente, să postească, vă prezentăm în cele ce urmează în ce constă meniul pentru o întreagă săptămână într-o vestită mănăstire românească.

Am ales în acest sens meniul de la schitul Poiana Maicilor, care ţine de mănăstirea Durău (Neamţ), iar săptămâna aleasă este penultima a postului pascal de anul trecut, mai precis cea care s-a încheiat cu duminica Floriilor (cu dezlegare la peşte).

Ce gătesc şi mănâncă maicile în post, pe zile

În primul rând, trebuie să spunem că maicile de la amintita mănăstire au ales ca de luni până sâmbătă să nu cineze, ele servind doar două mese pe zi, la orele 10,00 şi 15,00. În ziua de Florii ele au servit masa la 12,00 şi la 18,00.

Luni: dimineaţa – ceai, cartofi copţi, linte verde, măsline, dulceaţă de cireşe amare, pâine. Prânz – ciorbă de urzici, mâncărică de fasole, gogonele, compot de prune, mere, pâine.

Marţi: dimineaţă – ceai, iahnie de fasole, orez dulce, dulceaţă de pepene galben, pâine. Prânz – ciorbă de fasole, piure de cartofi, urzici pasate, mămăligă, usturoi, compot de cireşe, banane, pâine.

Miercuri: dimineaţa – ceai, pate de soia de casă, cartofi natur, gem de prune, pâine. Prânz – supă de roşii, fasole verde, piure, mămăligă, usturoi, suc de fructe.

Joi: dimineaţa – ceai, salată orientală, fasole veche fiertă, dulceaţă de merişoare, pâine. Prânz – supă cremă de legume, pilaf, ciuperci fierte cu un pic de ceapă, pâine, halva.

Vineri: dimineaţa – ceai, cartofi copţi, salată de ghebe marinate, dulceaţă de cireşe, pâine. Prânz – supă de legume cu brocolli, ghiveci, castraveţi în oţet, salată de fructe.

Sâmbătă: dimineaţa – lapte de soia, pâine, pate de năut, cartofi prăjiţi, măsline, salată de spanac. Prânz – ciorbă de bureţi (hribi), piure, şniţele de soia, salată de varză murată, clătite de post, pâine.

Duminică: prânz – ciorbă de bureţi (hribi), păstrăv (de Florii, când este dezlegare la peşte), sarmale de post, chiftele de soia, cozonac de post. Cină – ceai, pâine, cartofi înăbuşiţi, salată de crudităţi, fructe diverse.

Cum se găteşte şi se ia masa la mănăstire

Evident, în mănăstiri servitul mesei ţine de un ritual aparte. De obicei, mâncarea se pune în boluri mari în mijlocul mesei şi fiecare se serveşte cât vrea.

Totuşi, masa durează doar vreo 10-15 minute. Se face o rugăciune, după care stareţul sau stareţa sună dintr-un clopoţel şi începe masa. În timp ce mănâncă, nimeni nu vorbeşte şi ascultă un frate sau o soră care citeşte dintr-o carte de rugăciuni.

La sfârşit, se sună din nou din clopoţel, ceea ce marchează sfârşitul mesei. Toată lumea se ridică şi face rugăciunea de mulţumire.

Se spune că mâncarea este mai gustoasă la mănăstire şi pentru că maicile sau călugării care o prepară se roagă în timp ce gătesc. De obicei, repetă în timp ce lucrează rugăciunea lui Iisus: ”Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul/păcătoasa”.

Reţete din meniu pentru o săptămână de post

Pentru că meniul de post nu înseamnă mai nimic fără nişte reţete adecvate, vă prezentăm în continuare şi câteva moduri de preparare a bucatelor, culese de la mănăstirile din Moldova.

Borş de urzici

– Ingrediente: Urzici fragede, 1 litru borş, ceapă, păstârnac, rădăcină de pătrunjel, morcovi – în cantităţile dorite, frunze de leuştean tocate, o jumătate de cană cu orez, 4 linguri untdelemn, sare, piper după gust.

Preparare: Urzicile se curăţă, se spală în mai multe ape, se opăresc, se lasă la răcit, după care se toacă mărunt cu un cuţit din lemn. Morcovul, ceapa, rădăcinile de păstârnac şi de pătrunjel se curăţă şi se pun la fiert. Când sunt gata se strecoară.

Separat, într-o cratiţă, se pune untdelemn la încins, se adaugă, după gust, ceapa tocată mărunt şi urzicile. Zeama strecurată de la zarzavat se pune din nou la fiert.

Când a dat în clocot, se adaugă ceapa călită, urzicile şi orezul. Când s-a înmuiat orezul, se adaugă borşul, fiert separat, se potriveşte gustul cu sare, piper şi frunze de leuştean. Zarzavatul fiert se poate adăuga şi el, tăiat cubuleţe, sau poate fi servit separat, cu un sos.

Salată de sfeclă roşie

– Ingrediente: 2 sfecle potrivite ca mărime, hrean ras (după gust), 1-2 linguriţe untdelemn, o linguriţă rasă de zahăr, sare, zeamă de lămâie sau oţet de mere după gust.

Preparare: Sfecla se spală bine şi se pune la fiert cu sare. După ce a fiert, se curăţă de coajă şi se dă pe răzătoarea mare. Se adaugă zeamă de lămâie sau oţet de mere, zahăr, hrean dat pe răzătoarea mică, sare şi untdelemn.

Ciorbă de fasole

– Ingrediente: Fasole boabe, 1-2 căţei de usturoi, ceapă, morcovi, ţelină, păstârnac după gust, tarhon sau cimbru, sare.

Preparare: Fasolea aleasă şi spălată se pune la înmuiat în apă, peste noapte. După ce s-a înmuiat, se pune la fiert.

În momentul când dă în clocot şi se face spumă, se ia de pe foc, se spală şi se pune la fiert în altă apă încălzită. În această apă se adaugă ceapa, morcovul, ţelina, păstârnacul şi usturoiul. La sfârşit, se adaugă, după preferinţă, suc de roşii şi mirodenii: tarhon sau cimbru.

Mâncare de ştevie

– Ingrediente: 5-6 mâini de ştevie, 6 căţei de usturoi, 2 cepe potrivite, 1 lingură de mărar verde tocat, 250 ml untdelemn, 1 lingură făină, sare, piper după gust. Preparare: Ştevia se spală şi se pune la fiert în apă clocotită, cu sare.

Se lasă 10 -15 minute şi se reţine o cană din zeama în care a fiert. Ceapa se taie mărunt, usturoiul se zdrobeşte şi se călesc amândouă într-o cratiţă cu untdelemn încins.

Se adaugă făina şi zeama în care a fiert ştevia. Ştevia se toacă mărunt şi se adaugă peste ceapă. Se lasă până se încorporează bine, iar la sfârşit, gustul se potriveşte cu sare şi piper după gust. Mâncarea de ştevie se poate servi cu pilaf de orez sau cartofi natur.

Pate de soia

– Boabele de soia se pun la înmuiat, de cu seară. A doua zi, se scurg şi se pun la fiert în altă apă timp aproximativ o oră.

Observaţie: boabele de soia rămân un pic tari, oricât le-ai fierbe. Se dau prin maşina de tocat carne, apoi se pun în blender cu un pic de apă, sare, usturoi, condimente (oregano), un sfert de ceapă, una sau două ciuperci fierte.

Linte verde – Se pune cantitatea dorită de linte la înmuiat de cu seară. Se scurge apa şi se pune la fiert în altă apă până când se înmoaie bobul de linte. Când e aproape gata se adaugă puţină sare şi puţin oţet (o linguriţă). Se scurge zeama şi se serveşte ca atare.

Chec de post cu nucă

– Ingrediente: 1 kg făină, 250 g zahăr tos, 1 lingură zahăr pudră, 250 g margarină vegetală, 200 g miez de nucă măcinată, 500 ml suc de fructe, 1 lingură scorţişoară măcinată, 1 lingură coajă de lămâie şi de portocală (amestecate), 1 linguriţă praf de copt, 1 linguriţă bicarbonat.

Preparare:

Într-un castron se pune margarina uşor încălzită, se bate spumă cu zahărul, adăugat treptat. La sfârşit se pun, în ploaie, făina, miezul de nucă, sucul de fructe, coaja de lămâie şi de portocală, scorţişoara, praful de copt şi bicarbonatul.

Se obţine o compoziţie care trebuie să fie cât mai groasă, care se pune într-o tavă unsă cu margarină sau untdelemn şi se coace, timp de 50 – 60 de minute, la foc potrivit. Când este gata, se pune deasupra zahăr pudră.

Plăcintă de post cu mere

– Ingrediente:

1 kg făină, 3 linguri oţet, o ceaşcă untdelemn, 1 linguriţă sare, apă cât cuprinde, 1 kg de mere.

Preparare: Se frământă un aluat potrivit de tare, din ingredientele mai sus menţionate. Se întinde o foaie subţire.

Merele se spală, se curăţă de coajă, se dau pe răzătoarea mare şi se storc de zeamă. Peste foaia întinsă se presară merele rase, în cantitatea do¬rită.

Deasupra merelor se presară zahăr tos, după gust, şi esenţă de vanilie. Se rulează foaia şi se aşează într-o tavă unsă cu untdelemn. Se lasă la cuptor timp de 30 de minute. Se serveşte rece.

Orez dulce – O cană de orez se pune la fiert cu patru căni de apă rece la foc mic. Când e gata fiert se adaugă o jumătate de cană de zahăr şi o jumătate de linguriţă de sare.

Si-au construit o sera in jurul casei, dintr-un motiv ingenios! Ce se intampla in interiorul locuintei, intregul an!

Un cuplu din Suedia a gasit o solutie ingenioasa pentru a trai cat de ecologic e cu putinta. Oamenii si-au construit o sera in jurul casei lor si i-au explicat rolul.

Mai mult, din pricina temperaturilor scazute, in Suedia e o reala provocare pentru oameni sa isi cultive legumele in gradinile proprii. Dar, se pare ca exista intotdeuna o solutie si una chiar ingenioasa, am putea spune! Din acest motiv, un cuplu si-a construit o sera in jurul casei.

Insa, nu este singura motivatie pe care acest cuplu a avut-o. Atunci cand au decis sa isi ridice cativa pereti din sticla, oamenii au avut in minte si o alte idee foarte simpla. Voiau sa isi incalzeasca locuinta si in acelasi timp sa fie si prietenosi cu natura.

Charles Sacilotto si Marie Grammer au decis sa construiasca o sera masiva cu care practic sa isi inchida locuinta. Acest lucru i-a ajutat sa isi creasca propriile legume si sa isi pastreze caldura in casa, pe parcursul intregului an.

Si-au numit locuinta „Naturhus” cand au oferit recent un tur al proprietatii pe care o detin. Intreaga lor casa este „imbracata” intr-un panou de 4 milimetri de sticla.

Instalarea acestuia si, respectiv, toata sera in jurul casei, a costat nu mai putin de 84.000 de dolari. O suma uriasa, daca e sa ne gandim, dar odata pusa in practica ideea lor, vor putea sa economiseasca foarte multi bani.

In plus, ideea a fost inspirata de eco-arhitectul suedez Bengt Warne, care i-a fost mentor proprietarului. Cuplul a economisit foarte multi bani, cu ajutorul energiei solare.

Locuinta nu intra in contact nici cu vantul sau ploaia si este incalzita de soare pe timpul zilei. Seara, in interior ramane cald, deoarece caldura in plus este stocata intr-o piatra de temelie care se afla sub casa.

Mai mult, aceasta familie este constienta si de mediul inconjurator, de aceea apa de ploaie ajunge sa fie colectata. E ulterior folosita pentru uz casnic, sau pentru a putea sa-si ude plantele. De asemenea, deseurile din bucatarie sunt reciclate inapoi in micul lor ecosistem.