Category: Curiozitati

Alexandru Florin Bologa este un tânăr cu dizabilități, nevăzător. În momentul în care a decis că nimic și nimeni nu-l poate împiedica să-și aleagă destinul s-a agățat cu mânile amândouă de viață și o trăiește din plin, cu plăcere, cu pasiune.

Alexandru a rămas nevăzător la vârsta de șapte ani și este convins de faptul că, cu ambiție și optimism se poate trece peste orice greutate în viață, un îndemn pe care, nu-i așa, și noi, cei normali, ar fi trebuit să-l simțim la fel de puternic.

„Am avut probleme de mic. De la 7 ani am rămas nevăzător complet. Mama în timpul sarcinii a luat un microb, care m-a afectat, iar ulterior, pe la 6-7 ani mi-am pierdut vederea definitiv. Am făcut o operație în Belgia, care însă nu a reușit.

A trebuit să învăț să fac față acestei situații, dar având probleme de mic, chiar dacă nu atât de grave, m-am obișnuit așa. Adică eu cred că dacă vedeam și problema apărea ulterior, era mult mai greu să mă adaptez. Eu așa știu lumea, așa o percep și cred că, cu toate că ai o dizabilitate poți să faci ceva în viață”, spune Alexandru.

Alexandru a studiat la o școală specială în Cluj, departe de părinții săi, plecați la muncă în străinătate. Nici boala, nici singurătatea nu l-au demoralizat. Absolvent al Liceului Special pentru Deficienții de Vedere Cluj-Napoca, a ales să se înscrie la două facultăți – Psihopedagogie Specială și la Kinetoterapie – din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj.

„Admiterile au fost dificile, dar am muncit și am reușit. Am ales aceste facultăți deoarece, fiind nevăzător m-am gândit că o să pot să ajut persoanele care sunt în aceeași situație cu mine, mult mai mult decât o persoană care nu are această deficiență. După finalizarea studiilor îmi doresc să profesez în domeniile pe care le studiez acum. Vreau să știu că am realizat ceva după anii de studii“, spune el.

Cum e o zi cursuri la facultate pentru Alexandru? Normală!

„Îmi scot laptopul din geantă și îmi pun căștile în urechi. Când profesorul începe să dicteze, eu îmi notez ideile într-un document Word. Am instalat pe laptop un program care îmi spune orice fac pe laptop: ce scriu, unde intru. Îmi corectez greșelile și uneori cer ajutorul colegului de lângă mine dacă nu reușesc să îmi notez ceva sau rămân în urmă.

Am un program similar instalat pe telefon, pentru a-mi fi mai ușor să folosesc telefonul. Când îmi place cursul și tema particip activ la discuție, răspund la întrebările profesorilor.

În ultimul timp folosesc tot mai puțin manuale, cărți scrise în alfabetul Braille. Învăț foarte mult audio. Laptopul îmi redă astfel toate cursurile și reușesc să rețin rapid. În pauze, ies împreună cu colegii mei pe hol, discut cu ei.

Îmi place compania lor și simt că și ei se bucură de prezența mea. Nu m-am simțit niciodată marginalizat de ei. Ei zic că sunt o persoană amuzantă pentru că mereu încerc să fac glume”.

Alexandru spune că uneori s-a simțit dat la o parte de cei din jur, dar consideră că fiecare om e liber să acționeze așa cum simte. „Cred că este important să cunoști persoana și abia apoi să judeci, pentru că aparențele înșeală.

Trebuie să învățăm să îi acceptăm pe cei din jurul nostru așa cum sunt. Câteodată e foarte nasol, mă gândesc că poate dacă eram sănătos nu mi se întâmpla un lucru sau altul, dar încerc să trec peste toate și astfel totul să fie bine”.

“Mulți tineri de vârsta mea, care au diferite dizabilități aleg să se izoleze de cei din jur. Sfatul meu pentru ei este să socializeze cât mai mult, să participle la activități.

Omul este o ființă socială, cu asta se hrănește. Ieșiți, cunoașteți oameni, lăsați calculatoarele, telefoanele, faceți mișcare. Apreciați viața de zi cu zi! Vă sfătuiesc să vedeți în tot ceea ce faceți și în tot ce vi se întâmplă ceva bun”.

Sfatul unui tânăr nevăzător – Alexandru, o minune de umanitate într-o lume din ce în ce mai cenușie. Nu-i așa că vă simțiți inima mai caldă, că sunteți mai buni, mai optimiști, mai cu dragoste de viață? Mulțumim, Alexandru, și noi îți suntem aproape!

Alexandru este pasionat și de sport, practicând judo, la un nivel competițional înalt.

„Mie de mic mi-a plăcut sportul. Am început cu înotul. La școală s-a făcut o selecție pentru un program judo pentru nevăzători. Doamna antrenoare, domnul profesor, m-au selectat pe mine dintr-un număr considerabil de elevi și am început antrenamentele la club. Mă antrenez împreună cu Lotul Feminin de Judo, aici, la Cluj. Îmi place ceea ce fac.

Practic acest sport din clasa a 6-a, când am renunțat la înot pentru judo. Am participat la numeroase concursuri naționale, europene și mondiale. Am obținut medalia de argint de la Europenele de Juniori din 2013, din Eger-Ungaria. Am participat la Cupa Mondială de Seniori din Germania, Frankfurt, la mondialele din Colorado, în anul 2014.

Anul acesta am fost la Seul și urmează să particip la Europenele de Seniori la Lisabona, Portugalia. Noi suntem mereu ocupați, participăm la numeroase competiții, de unde ne străduim să aducem medalii și premii”.

Și cum viața este doar o cutie cu bomboane de ciocolată, Alexandru continuă să ne surprindă, chiar astăzi câștigând medalia de bronz în finala mică a turneului de judo de la Jocurile Paralimpice ce se desfășoară la Rio, după ce l-a învins pe uruguayanul Henry Borges. Bravo Alexandru, continuă, surprinde-ne, uimește-ne, mușcă din viață cu mai multă poftă!

O elevă în vârstă de 14 ani din Galaţi a fost selectată în clubul select a celor mai inteligenţi oameni de pe planetă, cu un coeficient de inteligenţă de peste 130.

Bianca Mayer Roşca este elevă în clasa a VIII-a la Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri“ din Galaţi şi a câştigat până acum olimpiadele judeţene de Matematică şi Lingvistică, obţinând şi o medalie de bronz la Olimpiada Naţională de Matematică.

A intrat de anul trecut în clubul select al membrilor Mensa, cei mai inteligenţi oameni de pe planetă, cu un coeficient de inteligenţă de peste 130.

Bianca Mayer Roşca, elevă la Colegiul Naţional ”Vasile Alecsandri” din Galaţi, este pasionată de când se ştie de Matematică.

În clasa a VI-a puncta deja la prima competiţie naţională la care participa, obţinând medalia de bronz la Olimpiada Naţională de Matematică. Recunoaşte râzând că se descurcă mult mai bine la Algebră, decât la Geometrie.

Este îndrăgostită şi de Lingvistică, o materie unde se regăseşte prin pasiunea pentru limbile unor popoare dispărute de multă vreme.

”Mi-a plăcut de prima dată Lingvistica, pentru că trebuie să faci tot soiul de conexiuni şi într-un fel îmi pune inteligenţa la încercare. Sunt, spre exemplu, limbi vorbite de doar 1.000 de oameni”, ne explică Bianca.

A câştigat Olimpiada Judeţeană de Lingvistică, iar la naţională s-a ales, deocamdată, doar cu experienţa. Îi place la fel de mult şi Germana, obţinând locul doi la olimpiada judeţeană la această materie în 2016.

Îşi doreşte ca la ore să existe o mai mare interacţiune între elevi şi profesori, pe ideea că astfel tinerii ar înţelege mult mai bine materiile care li se predau, iar unele dintre ele ar ajunge să le şi placă în timp.

Tânăra îşi doreşte ca pe viitor să se axeze pe o profesie care să îi dea ocazia să călătorească, lucru pe care îl va face cu ocazia studiilor superioare, pe care intenţionează să le realizeze în străinătate, probabil în SUA şi Marea Britanie.

A promovat examenul Cambridge, recunoscut de şcoli, universităţi şi angajatori din sectorul public şi privat din toate ţările vorbitoare de limba engleză.

Succesul obţinut în urma susţinerii unui examen Cambridge English îi oferă Biancăi un certificat recunoscut internaţional, ce demonstrează nivelul său de limba engleză, dar o scuteşte şi de testul de profil la susţinerea examenului de Capacitate.

Acceptată de la gimnaziu într-un proiect educaţional destinat liceenilor

Olimpica a luat parte în acest an la GalMUN, un proiect unic la nivel naţional, care formează tinerii pe mai multe zone, pornind de la comunicare, lucru în echipă şi până până la acţiuni în condiţii de stres.

Decizia organizatorilor de a accepta o elevă de gimnaziu spune multe despre capacităţile Biancăi, ţinând cont că până acum au fost acceptaţi doar tineri de la liceu.

GalMUN are şase comitete, printre care se numără Ȋnalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Drepturile Omului şi Consiliul Economic şi Financiar (ECOSOC). Colegiul Naţional “Vasile Alecsandri” din Galaţi organizează anual conferinţa educaţională “Galaţi Model United Nations” – GalMUN, o simulare academică a comitetelor Organizaţiei Naţiunilor Unite şi a unor instituţii ce ţin de domeniul Dreptului Internaţional, precum Uniunea Europeană sau NATO.

Conferinţa GalMUN este deschisă exclusiv elevilor de liceu şi se desfăşoară doar în limba engleză. Ea include şase comitete, printre care ICJ (Ȋnalta Curte de Casaţie şi Justiţie), HRC (Drepturile Omului) şi ECOSOC (Consiliul Economic şi Financiar). Organizată anual în luna aprilie, GalMUN adună sute de participanţi.

Fiecare participant joacă rolul unui diplomat al unei ţări şi susţine poziţia ţării reprezentate în conformitate cu problemele internaţionale dezbătute. Delegaţii au obligaţia de a respecta o structură bine definită, de la reguli de adresare şi proceduri pentru dezbatere, până la o ţinută formală şi un comportament exemplar.

Admiterea în Mensa, o joacă

GalMUN ajută practic elevii să înveţe cum să se informeze, să discute într-un mediu formal despre probleme majore ale omenirii, să relaţioneze bazându-se pe poziţia ţării în detrimentul părerii personale şi să reuşească să fie convingători şi în momente de stres extrem.

Conceptul de MUN este ȋntâlnit pretutindeni în lume, conferinţe de acest tip fiind organizate la Galaţi, Bacǎu, Bucureşti, Iaşi si Botoşani. Bianca şi-a ales în acest an comitetul care se ocupă cu probleme economice şi sociale, reprezentând în această simulare Japonia, despre care a vorbit vizavi de problema multinaţionalelor.

La 12 ani, olimpica din Galaţi era admisă în Mensa, o organizaţie internaţională non-profit a oamenilor cu un IQ mult peste medie, membrii ei clasându-se printre primii 2% la testele de inteligenţă folosite de organizaţie. A fost fondată în 1946 de Roland Berrill, un avocat australian, şi Lancelot Ware, un om de ştiinţă britanic.

Scopul a fost de creare a unei organizaţii apolitice a oamenilor inteligenţi, fără să se facă diferenţieri sociale, rasiale, religioase sau de altă natură. Mensa numără în prezent peste 100.000 de membri, grupaţi în 50 de organizaţii naţionale.

”Citisem despre Mensa şi ştiam că nu este neaparat o organizaţie formată din oameni foarte inteligenţi, ci mai degrabă care au capacitatea să vadă anumite lucruri, iar asta mi s-a părut foarte interesant.

Mie nu mi s-a părut prea grea testarea”, ne povesteşte Bianca ce crede despre organizaţia formată din oamenii cu cel mai mare IQ de pe planetă. Adolescenta crede că inteligenţa este importantă, dar esenţiale sunt şi alte abilităţi pe care orice persoană ar trebui să şi le dezvolte.

Alexandru Pesamosca a fost un titan, un geniu. Opera pe banda rulanta si nu se odihnea pana nu se asigura personal ca micutii pacienti au cea mai buna ingrijire. Nu facea nicio deosebire intre copiii de bani gata si cei de nevoiasi.

Au trecut 5 ani de cand Tata Pesi, cum il numeau toti, a trecut in eternitate, acolo unde ii va astepta ca un „inger al copiilor“, cum a fost supranumit, cand vor fi batrani, pe toti cei pe care i-a facut bine.

A absolvit Facultatea de Medicina Generala la Bucuresti in anul 1954 si a fost repartizat la Niculesti–Jianu, (actualmente Dudesti, Braila) un sat de langa Fetesti, unde a profesat timp de 3 ani (1954-1957).

Este apoi transferat in calitate de chirurg pediatru la Spitalul de Copii „Grigore Alexandrescu” (1957-1984) si „Budimex” (actualmente „Spitalul Marie Curie”) (1984), unde face un numar mare de operatii (circa 45 000 dupa propriile declaratii).

Opereaza si in strainatate (China, Franta, Italia, Republica Moldova, etc), dobandind prestigiu international in domeniul chirurgiei pediatrice inca dinainte de 1989. A avut doi fii legitimi care au murit (unul din ei, doctor, in 1993, a murit din pricina unei tumori cerebrale) si inca doua fete si doi nepoti.

A locuit din 1999, de cand a ramas vaduv, intr-o camaruta din Spitalul „Marie Sklodovska-Curie” (fostul „Budimex”) din Bucuresti. In ultimii ani nu a mai operat, ci doar a dat instructiuni medicilor chirurgi care veneau sa-i ceara ajutorul.

Alexandru Pesamosca este ctitor al Bisericii Cuviosul Stelian si Sfantul Nicolae-Brancoveanu, aflata in curtea spitalului Marie Sklodovska-Curie (fostul Budimex) si presedinte al Asociatiei „Asezamantul social sfintii Martiri Brancoveni”.Patriarhul Romaniei a fost de acord ca sa fie ingropat acolo, fiind ctitor de biserica.

In vara anului 2011, el a fost internat la Spitalul Floreasca din cauza unor afectiuni cardiace si renale. A murit in dimineata zilei de 1 septembrie 2011, la varsta de 81 de ani.

In septembrie 2014 i s-a ridicat un bust in fata Spitalului de Copii „Marie Curie” din Bucuresti.

Visa sa fie ofiter pe vas, sa vada lumea. Dar a ajuns sa-si dedice viata copiilor bolnavi, la spitalul Marie Curie.

Tata Pesi, cum ii spuneau micii pacienti, nu avea cum sa cunoasca orasul. Traia mai mult in sala de operatii, incercand sa salveze cat mai multe vieti.

Daruirea nu l-a lasat sa piarda nici macar o clipa cu altceva. In blocul operator le-a facut pe toate. Chirurgie abdominala, chirurgie ortopedica, chirurgie reconstructiva. A scapat mii de copii de malformatii care le-ar fi curmat vietile mult prea devreme. Pentru fiecare a gasit solutii. UNui copil de sapte ani i-a construit chiar un esofag nou dintr-o bucata de colon, cand toti credeau ca nu mai are nicio sansa.

In jumatate de secol, a salvat copii in China, Statele Unite ale Americii, in Franta si in Italia. Sfarsitul vietii l-a gasit pe tata Pesi tot la Marie Curie, unde a operat mai bine de 20 de ani. Locuia intr-o camera din spital, unde primea pacienti la consultatii.

Din devotament pentru meserie si iubire fata de copii, cu o modestie rara, timp de 60 de ani, el face un numar urias de operatii (circa 40 000 dupa unele calcule, mult peste 50 000 dupa propriile estimari, un oras intreg dupa cum ii place sa spuna, din care cateva au fost premiere mondiale, salvand de la cele mai grele infirmitati sau de la moarte zeci de mii de copii.

Precum Iisus a dezlegat femeia stapanita de un duh de neputinta, garbova de 18 ani, pe care Satana o tinea legata,(Luca 13.11-17) asa si ucenicul sau de astazi dezleaga din neputinta si suferinta pe acesti micuti fara vina.

Cioplitor al lui Dumnezeu, el rezideste trupurile si vietile a zeci de mii de copii, schiloditi adesea de pacatele nemarturisite ale parintilor si inaintasilor lor, pedepsite de Dumnezeu ,,pana la al treilea si al patrulea neam”, precum spune Scriptura (Exod 20, 5).

Dumnezeu vrea si inimile parintilor, asa ca si parintilor acestora doctorul Pesamosca le rescrie, cu bisturiul, destinele, prin suferinta si vindecarea copiilor lor, caci acestea ii fac sa se apropie de Cel pe care L-au maniat si ignorat atata timp.,,De foarte multe ori, parintele ajunge la Dumnezeu prin suferinta copilului, iar acel parinte care se intereseaza de boala copilului isi pune intrebarea: «De ce, Doamne, mie?».

Deja primul pas il face spre biserica si incepe sa inteleaga crucea pe care o are de dus“, spune parintele bisericii Daniel Smuc. Desi unii copii bolnavi sfarsesc in spital sub povara bolii, lectia pe care viata o da parintilor ramasi sa-si planga durerea devine pilda pentru toti oamenii.

Asa cum unii coboara in maruntaiele pamantului sa scoata aur, carbune si cate si mai cate, doctorul fara de arginti intra si el in maruntaiele copiilor, pe care le mestereste asa precum numai Dumnezeu stie cu adevarat, scotand astfel din inima lor, dupa operatie, zambete si lacrimi de fericire.

Fiecare mamă își iubește copilul, fie el uman sau animal, toate mamele le dau copiilor ce este mai bun.

Astăzi vă prezentăm câteva fotografii pe care le puteți obține o perspectivă asupra iubirii materne

1. Nu a uitat pe nimeni

2. Panda este orb după ce se naște, astfel încât el nu reușeste fără mama lui.

3. Nu lasa mielul sa inghete

4. Micul leu langa mama sa

5. Acest lucru face mult mai simpla miscarea

6. Nu-și îndepărtează ochii pentru o clipă

7. Te simți în siguranță cu mama ta în orice moment

8. Isi imita mama

9. Îmbrățișarea în timpul somnului

10. Contează copiii din nou

11. Uneori o mamă te poate trage de urechiuse

12. O întreagă echipă care trebuie educată și instruită

13. Mama are mereu grija

Cu cât mai mulți oameni descoperă animalele, cu atât este mai clar că animalele au instincte materne avansate. Unele animale sunt părinți exemplari.

Actrița Elizabeth Taylor este o stea legendară de la Hollywood. Frumoasa, sofisticata, eleganta …

Să ne amintim de citatele ei înțelepte care ne-au învățat ceva:

Fetele mari au nevoie de diamante mari.

Presupun că, de la o anumită vârstă, bărbaţii se tem să se maturizeze. Aşadar, pe măsură ce un bărbat înaintează în vârstă, soţia lui trebuie să fie una mai tânără.

Gustul se formează treptat. Acum douăzeci de ani m-am casatorit cu bărbați pe care astazi nu i-aș fi invitat nici macar la cina.

Conștiința celor mai mulți oameni – nu este decât frica de opiniile altora.

Despre asa zişii oameni fără defecte putem fi siguri că au calităţi plictisitoare.

Succesul este un deodorant minunat.

Bărbaţii care nu au vicii majore au nişte calităţi foarte plictisitoare.

Există două tipuri de soți bogați. Unii au bani datorită soțiilor lor, alții au soții datorita banilor.

Moralitatea se trezește odată cu înălțarea soarelui.

Când oamenii îmi spun că am tot ce îmi doresc, le răspund că nu am ziua de mâine

Niciodată nu încercați să fiți o gospodină exemplară. Nu-ți va salva căsnicia.

Mă simt foarte adventurieră. Sunt atâtea uşi care aşteaptă să fie deschise şi nu mi-a frică să mă uit după ele

Plasarea unui dulap în jurul unei ferestre este o idee bună pentru utilizarea practică a spațiului. De obicei, nu este folosit așa , dar dacă aveți nevoie pentru a economisi spațiu în propriul apartament, atunci vedeti aceste idei!

Nr.1

Nr.2

Nr.3

Nr.4

Nr.5

Nr.6

Nr.7

Nr.8

Nr.9

Nr. 10

Nr.11

Nr.12

Nr.13

Nr.14

Carol I a condus România vreme de 48 de ani. „Regele de oţel“ a lăsat în urma lui un testament impresionant scris cu gândul la românii pentru care inima lui a bătut neîncetat.

Regele Carol I a condus România vreme de 48 de ani, având cea mai lungă domnie din istoria ţării. De numele primului rege pe care l-a avut România mare se leagă câştigarea Independenţei de stat, adoptarea primei Constituţii, făurirea statului modern român, dar şi construirea podului Anghel Saligny de la Cernavodă sau construirea primilor kilometri de cale ferată din România.

Tenacitatea, sobrietatea şi rigoarea cu care a condus România vreme de aproape cinci decenii i-au atras lui Carol porecla de ”Regele de oţel”.

Crezul primului rege al României a fost ”Totul pentru ţară. Nimic pentru mine”. După ce a acceptat oferta de a prelua conducerea ţării, Carol a venit în România deghizat şi cu un paşaport fals.

Din cauza conflictului existent între ţara sa şi Austria, tânărul principe a fost nevoit să călătorească spre România cu numele de Karl Hettingen care, oficial, se îndrepta spre Odesa în interes de afaceri.

Pe 6 mai 1866, principele a sosit la Baziaş, unde s-a întâlnit cu Ion C. Brătianu. Cei doi au călătorit separat pe un vapor, la clasa a II-a, fără a schimba o vorbă, pentru a nu isca suspiciuni. A intrat în ţara pe care avea să o conducă vreme de 48 de ani pe la Drobeta Turnu Severin.

Calea lui Carol spre Bucureşti, rămasă în istorie drept ”drumul lui Carol”, a însemnat un traseul prin Horezu, Râmnicu Vâlcea, Curtea de Argeş, Câmpulung şi Târgovişte.

A intrat în Bucureşti pe 10 mai 1866 pe la podul Mogoşoaiei, întâmpinat de primarul Bucureştiului, Dimitrie C Brătianu, care i-a înmânat cheile oraşului. În aceeaşi zi a depus jurământul în noua sa calitate de domnitor al Principatelor Unite Române în Palatul Mitropolie:

”Jur de a fi credincios legilor ţării, de a păzi religiunea românilor, precum şi integritatea teritoriului ei şi a domni ca domn consituţional”. „Jur!” a fost primul cuvând rostit în limba română de principele Carol.

În momentul depunerii jurământului, tânărul domn a mai spus: „Punând picioarele pe acest pământ, am şi devenit român! Cetăţean azi, mâine, de va fi nevoie soldat, eu voi împărtăşi cu dumneavoastră soarta cea bună ca şi cea rea”.

Carol a lăsat românilor un testament impresionant. A scris ultimele rânduri adresate celor pe care i-a condus vreme de 48 de ani la data de 26 februarie 1899 ”Alcătuind acest testament, mă gândesc, înainte de toate, la iubitul meu popor, pentru care inima mea a bătut neîncetat şi care a avut deplină încredere în mine.

Viaţa mea era aşa strâns legată de această de Dumnezeu binecuvântată Ţară, că doresc să-i las, şi după moartea mea, dovezi vădite de adâncă simpatie şi de viul interes pe care le-am avut pentru dânsa.

Zi şi noapte m-am gândit la fericirea României, care a ajuns să ocupe acuma o poziţie vrednică între statele europene: m-am silit ca simţământul religios să fie ridicat şi dezvoltat în toate straturile societăţii şi ca fiecare să împlinească datoria sa, având ca ţintă numai interesele statului.

Cu toate greutăţile pe care le-am întâlnit, cu toate bănuielile care s-au ridicat, mai ales la începutul Domniei mele, în contra mea, expunându-mă la atacurile cele mai violente, am păşit, fără frică şi fără şovăire, înainte pe calea dreaptă, având nemărginită încredere în Dumnezeu şi în bunul simţ al credinciosului meu popor.

Înconjurat şi sprijinit de fruntaşii ţării, pentru care am avut totdeauna o adâncă recunoştinţă şi o vie afecţiune, am reuşit să ridic, la gurile Dunării şi pe Marea Neagră, un stat înzestrat cu o bună armată şi cu toate mijloacele spre a putea menţine frumoasa sa poziţie şi realiza odată înaltele sale aspiraţiuni.

Succesorul meu la tron primeşte o moştenire de care va fi mândru şi pe care el o va cârmui, am toată speranţa, în spiritul meu, călăuzit fiind de deviza:«Tot pentru Ţară, Nimic pentru mine», scria Carol I la vârsta de 60 de ani.

Carol şi-a trecut în testament şi dorinţele legate de înmormântarea sa. ”Doresc a fi îmbrăcat în uniforma de general (mică ţinută, cum am purtat-o în toate zilele), cu decoraţiile de război şi numai Steaua României şi Crucea de Hohenzollern pe piept.

Am rămas credincios religiunii mele, însă am avut şi o deosebită dragoste pentru biserica răsăriteană, în care scumpa mea fiică Maria era botezată.

Pe ecran, el apare in fata noastra sub forma unui iubitor de frumusete cu picioare lungi, dar in viata reala el este un om de familie exemplar, un sot iubitor si devotat.

Vorbim despre actorul Pierce Brosnan – cel mai atractiv James Bond din intreaga istorie a existentei lui Bond.

Actorul si frumoasa sa sotie, Kili Shai Smith, sunt impreuna de 25 de ani. Chiar daca au trecut atatia ani, ei au reusit sa mentina intelegerea si dragostea.

Povestea lor de dragoste a inceput in 1994 in Mexic.

Cuplul s-a casatorit in 2001. Ceremonia de casatorie a avut loc intr-o veche manastire irlandeza.

Ei au doi fii superbi – Dylan si Paris.

“Am avut noroc ca am intalnit-o pe Keely”, a declarat actorul intr-un interviu. “Nu credeam ca as mai putea sa-mi gasesc iar jumatatea”.

Potrivit lui Brosnan, Keely are multe calitati, dar cea mai importanta este independenta.

“Ar fi capabila sa se descurce singura, daca s-ar desparti de mine. De aceea fac tot posibilul ca acest lucru sa nu se intample”

Inca de la inceput pareau un cuplu frumos si increzator.

Cu timpul, Keely a mai adaugat cateva kilograme, dar asta nu a schimbat nimic.

Jurnalistii spun ca langa un asa barbat ar trebui sa stea un model.

Dar Brosnan nu pare să tina cont de opiniile jurnaliștilor

In ceea ce priveste greutatea, sotia lui Pierce Brosnan nu are complexe.

Cuplul pare fericit. Nu este cel mai important lucru dintr-o relatie?

Le place sa petreaca mult timp impreuna. Se pare ca dragostea lor in 25 de ani de casatorie a devenit mai puternica.

Pierce Brosnan a multumit sotiei sale pentru cei 25 de ani de casnicie minunata si a reamintit din nou lumii ca barbatii nu iubesc doar talia subtire …

Tunsorile frantuzesti au ocupat din totdeauna un loc special in domeniul hairstyle. Inspira-te din stilul femeilor din Franta si vei cunoaste efectele unuia dintre secretele lor de frumusete.

Nu trebuie sa te duci la Paris ca sa obtii o tunsoare cu aroma frantuzeasca, ci doar sa alegi una din lista de mai jos.

Iata cateva modele de tunsori frantuzesti din care sa te inspiri atunci cand vrei sa iti faci o schimbare de look!

Tunsoarea frantuzeasca garcon

O tunsoare chic, naturala, dominata de un aer parizian inconfundabil, garcon se afla in tendinte de cateva sezoane, cucerind treptat tot mai multe reprezentante. Ca de obicei, starurile de la Hollywood au fost primele care au indraznit sa adopte acest trend.

Anne Hathaway, Emma Watson si Halle Berry sunt doar cateva dintre vedetele de peste hotare care au fost cucerite de aceasta tunsoare frantuzeasca plina de personalitate. Daca vrei sa o adopti si tu, ia in considerare ca avantajeaza mai mult femeile cu fata ovala, in forma de inima ori de diamant.

Bobul scurt, printre cele mai populare tunsori frantuzesti

Este prea mult pentru tine o tunsoare in stilul garcon? Atunci opteaza pentru un bob scurt. Fie ca alegi o tunsoare frantuzeasca ce ofera volum podoabei capilare la spate ori una cu linii clare, fie ca te lasi sedusa de wob, adica bobul ondulat, rezultatul este acelasi: feminin, chic si modern.

O astfel de tunsoare frantuzeasca avantajeaza in special femeile care au chipul mai mic si trasaturi faciale delicate, insa un specialist in domeniu va gasi stilul potrivit fiecarei persoane

Bobul asimetric, o tunsoare frantuzeasca intre clasic si modern

De la tunsoarea clasica pana la variantele moderne ale hairstilistilor indrazneti, bobul asimetric a cunoscut diverse interpretari de-a lungul timpului. F

emeile pregatite oricand de schimbari mai mari pot opta pentru o tunsoare frantuzeasca cu taieturi mai indraznete, in timp ce celelalte reprezentante pot sa aleaga o tunsoare frantuzeasca mai „cuminte”.

Daca vrei sa faci o mica schimbare cu condimente asimetrice, propune-i hairstylistului sa creeze asimetrie doar la sectiunea din fata, lasand suvitele respective mai lungi. Un stil simplu, dar elegant.

Daca nu esti dispusa sa iti schimbi prea mult stilul pe care l-ai avut pana acum, insa te atrag tunsorile frantuzesti, opteaza pentru bretonul de tip frantuzesc.

Fie ca este mai scurt ori mai lung, in functie de forma si latimea fruntii, el trebuie sa ofere impresia ca nu este aranjat, ci aparent nestudiat. Liniile naturale si aspectul usor messy sunt punctele forte ale bretonului frantuzesc

Bunica mea nu arunca niciodată apa în care au fiert cartofii. O punea în sticlă și a doua zi o folosea la o supă de pui. Ba chiar o folosea și la pâine. Uite ce am mai învățat de la ea!

Nu arunca apa în care au fiert cartofii. Strecoară bucățelele mici de pulpă și de coajă, să fie cât mai curată și las-o să se răcească. Iată ce poți face cu această apă bogată în amidon, potasiu, vitamina B12 și electroliți.

Curăță tenul și îl face mai delicat

Cu apa în care au fiert cartofii se strecoară și se ține la frigider două ore. Apoi se curăță tenul de mai multe ori pe zi, mai ales după ce te-ai machiat. Amidonul combate efectele acide ale machiajului și face tenul mai catifelat.

Face sosul mai gustos

Dacă pregătești carne cu sos sau un sos din roșii pentru friptură, pune apa în care au fiert cartofii, deoarece amidonul leagă sosul și îl face mai bun.

Folosește apa de la cartofi pentru ciorbă sau supă

Dacă faci un piure și în același timp vrei să pregătești și o supă, folosește apa de la cartofi. Supa va fi mai legată și mai gustoasă.

Și pâinea e mai gustoasă cu apa în care au fiert cartofii

Cine pregătește pâine de casă e bine să folosească apa de la cartofi. Pâinea va crește mai pufoasă și va avea un gust mai dulce și mai bun.

Nutrienți pentru plante

Udă plantele din ghivece cu apa în care au fiert cartofii, dar numai dacă nu ai pus deloc sare. Apa cu amidon și minerale este un îngrășământ bun mai ales pentru plantele decorative prin frunze.

Lustruiește argintăria

Pune tacâmurile sau bijuteriile din argint în apa călduță în care ai fiert cartofii. Se pare că amidonul dizolvă depunerile de pe obiectele din argint și acestea sunt mai ușor de curățat după câteva ore.

Înmoaie hrana uscată pentru câini și pisici

Datorită conținutului mare de potasiu și de vitamina B, apa în care au fiert cartofii este indicată și pentru animale, mai ales dacă nu suportă laptele. Poți înmuia hrana uscată sau o poți folosi pentru o fiertură hrănitoare.