În acest an, sărbătoarea Rusaliilor va fi pe 27 şi 28 mai (luni), astfel că data de 28 mai va fi liberă, pentu bugetari, care vor să știe deja cum va fi vremea în minivacanța de Rusalii 2018, în perioada 25-28 mai, ca să nu mai spunem că apoi urmează un alt weelend prelungit, de 1 iunie.
Astfel, în minivacanţa de Rusalii 2018, în perioada 25-28 mai 2018, temperaturile maxime vor fi cuprinse între 24 şi 30 de grade Celsius, dar luni, 28 mai, sunt posibile și averse.
Prognoza meteo arată că la finele lunii mai, temperaturile medii vor avea valori apropiate de media climatologică în sud, sud-est și vest și sub normal, local, în celelalte zone.
Precipitațiile totale lunare vor fi apropiate de normă în sud-estul țării și vor fi excedentare în rest.
Şi pentru luna iunie a anului curent, temperatura medie lunară a aerului va fi apropiată de norma climatologică în cea mai mare parte țării.
Precipitațiile totale lunare vor fi apropiate de mediile climatologice în nordul și centrul țării și vor avea o tendință spre deficit, local, în restul teritoriului, scrie realitatea.net care citează accuweather.com.
Si pentru că tot a venit vorba despre această sărbătoare creștinească, iată câteva tradiții și obiceiuri de Rusalii. Ce semnificație are sărbătoarea și ce tradiții există.
Duminică sunt Rusaliile sau Cincizecimea! La 50 de zile după Învierea Domnului se celebrează Pogorârea Duhului Sfânt, numită în popor Rusaliile. Numele vine de la Rosalia, sărbătoarea romană a trandafirilor sau rozelor, peste care se suprapune sărbătoarea creștină, care în vechime era închinată și strămoșilor. Rusaliile sau Cincizecimea- ce semnificație are și ce tradiții se respectă.
De ce se numește Pogorârea Duhului Sfânt? Fiindcă s-a pogorât a treia persoană a Sfintei Treimi, Duhul Sfânt. Și pentru că acest eveniment s-a produs la 50 de zile după Înviere și în ziua Cincizecimii iudaice, sărbătoarea se mai numește și Cincizecimea. Totodată, i se mai spune Duminica Mare și este o zi foarte importantă pentru creștini.
Se spune, în “Faptele Apostolilor” (cartea a V-a a Noului Testament), că în ziua Cincizecimii iudaice “toți apostolii erau adunați la un loc și din cer, fără de veste, s-a făcut un vuiet ca de suflare de vânt ce vine repede și a umplut toată casa unde ședeau ei. Și li s-au arătat, împărțite, limbi ca de foc și au șezut pe fiecare dintre ei. Și s-au umplut toți de Duhul Sfânt și au început să vorbească în alte limbi, precum le dădea lor Duhul a grăi”.
Impresionat de această întâmplare deosebită, Apostolul Petru a ținut o predică în urma căreia s-au botezat 3.000 de suflete. Astfel s-a constituit nucleul primei comunități creștine, sărbătoarea fiind considerată ziua întemeierii Bisericii creștine.
Se duc ramuri de nuc și de tei la biserică
Canonul 20 al Sinodului I ecumenic (325) interzice îngenuncherea în această zi. De fapt, prin acest canon este recomandat să nu se îngenuncheze în biserică și acasă, în orice zi de duminică. Cu toate acestea, nu este un păcat.
În trecut, în jurul acestei sărbători se făcea botezul catehumenilor (creștinii de alt rit decât ortodox). Și atunci erau interzise postul și îngenuncherea.
Pe vremea împăraților bizantini erau interzise spectacolele în circuri și teatre sau orice altă manifestare considerată necuviincioasă, fiindcă ar fi întinat frumusețea sărbătorii.
Obiceiul, moștenit de la evrei, de a împodobi casele și bisericile cu ramuri verzi și flori se continuă și astăzi. De Rusalii, credincioșii duc în biserici ramuri de nuc sau de tei, care simbolizează limbile de foc ce s-au pogorât peste Sfinții Apostoli, pentru a fi sfințite. Cu aceste ramuri se împodobesc apoi casele și icoanele, fiindcă se consideră a avea puterea de a alunga spiritele rele.
În Moldova și Transilvania creștinii sărbătoresc Rusaliile timp de 3 zile, în Muntenia și Oltenia, Rusaliile se întind pe o perioadă de 7 zile, iar în Banat durează 8 zile.
Se spune în popor că acela care nu va respecta sărbătoarea Rusaliilor va avea de-a face cu ielele, spirite malefice, care provoacă boala denumită popular “luat din Rusalii”.