Month: June 2018

Copiii până la 7 ani ar putea fi scoși de la plata întreținerii, iar pentru cei până la 14 ani se va plăti 50%, se propune într-un proiect de lege depus la Senat de mai mulți liberali.

Inițiatorii precizează că introducerea copiilor până în 7 ani la plata cheltuielilor de întreținere nu se justifică, pentru că tot ceea ce înseamnă consumul acestora se reflectă în contoarele de apă.

Proiectul este al senatorului PNL de Cluj, Petre Marius Nicoară și este susținut de mai mulți colegi din partid.

Parlamentarii PNL afirmă că atâta vreme cât animalele de companie, mai mici sau mai mari, nu sunt incluse în întreținere sau sunt incluse parțial, în funcție de decizia asociațiilor de proprietari, ”este deplasat să contorizăm cvasi-cheltuielile celor mici”.

De asemenea, se poate face o reducere de 50% din plata aceluiași gen de cheltuieli pentru copiii până în 14 ani, în condițiile în care nici aceștia nu sunt consumatori ”care să provoace mari pierderi la bugetul imobilului, pierderi care oricum sunt suportare de părinți”.

Proiectul de lege mai prevede că ”zidurile dintre apartamentele sau spațiile alăturate, care nu fac parte din structura de rezistență a clădirii și din proprietate comună, pot rfi reamplasate prin acordul dintre proprietarii apartamentelor sau spațiilor respective, pe baza unei declarații pe proprie-răspundere, avizată de asociația de proprietari, și transmisă autorității locale.

Zidurile dintre apartamente sau spații și proproprietatea comună care nu fac parte din structura de rezistență a clădirii pot fi reamplasate numai prin modificarea acordului de asociere, pe baza unei declarații pe proprie răspundere avizată de asociația de proprietari și trimisă primăriei, se mai precizează în propunerea legislativă.

Inițiatorii spun că, prin această modificare, se elimină o ”birocrație a unui act inutil”.

Inițiatorii proiectului sunt Cristina Ioan – senator PNL; Nicoară Marius-Petre – senator PNL; Popa Cornel – senator PNL; Toma Cătălin Dumitru – senator PNL.

Douăzeci şi şapte de judeţe sunt, duminică, sub cod galben de instabilitate atmosferică accentuată, fiind anunţate cantităţi însemnate de precipitaţii care pot depăşi 50 de litri pe metru pătrat.

În plus, se vor semnala intensificări ale vântului, descărcări electrice şi intensificări ale vântului. Potrivit meteorologilor, până duminică, la ora 23.00, 27 de judeţe sunt sub cod galben de furtuni. 16 judeţe sunt vizate integral de avertizarea meteorologilor, iar în restul zonelor doar anumite localităţi.

”În intervalul menţionat, vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată în zonele de munte, precum şi în Crişana, Maramureş, Transilvania şi nordul Moldovei. Vor fi averse care vor avea şi caracter torenţial, frecvente descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului cu aspect de vijelie şi căderi de grindină”, anunţă meteorologii.

Conform ANM, în intervale scurte de timp sau prin cumulare, se vor înregistra cantităţi de apă ce vor depăşi 15-20 l/mp şi punctiform 40-50 l/mp. Astfel de fenomene vor fi şi în restul teritoriului, însă pe arii mai restrânse.

Manifestări specifice instabilităţii atmosferice se vor semnala şi la începutul săptămânii viitoare, local şi temporar, în majoritatea regiunilor, anunţă meteorologii.

Deja un om a murit lovit de trăsnet în Satu Mare, iar la Brașov, o vijelie cu grindină cât bobul de mazăre a făcut ravagii. Ploaia torenţială a ajuns până în subsoluri dupa ce străzile s-au umplut cu apă. În timp ce pompierii interveneau de urgenţă, grindina s-a aşternut într-un strat gros.

Simona Halep a obtinut calificarea in optimile Roland Garros dupa o victorie in minimum de seturi contra nemtoaicei Petkovic.

Partida s-a jucat pe terenul 18, lucru care a surprins. Chiar daca terenul este unul nou, decizia organizatorilor de a programa un meci al liderul mondial pe un teren auxiliar a fost una controversata si intens dezbatuta.

Remy Azemar, arbitru principal al turneului de la Roland Garros, a explicat in L’Equipe motivele care au dus la luarea acestei decizii.

Azemar a declarat pentru cotidianul francez ca in programarea meciurilor se tine cont de cerintele televiziunilor care transmit competitia, rezultatele avute de sportivii care se confrunta, interesul publicului, precum si interesul Federatiei Franceze de Tenis. Dorinta jucatorilor de a evolua pe o anumita arena cade in plan secund.

Azemar a recunoscut ca terenul 18 este unul secundar, insa a precizat ca este un teren nou, modern si capabil sa sustina meciuri importante. De asemenea, arbitrul principal de la Roland Garros a admis ca Rafael Nadal nu va fi trimis niciodata sa joace acolo deoarece terenul 18 este… prea mic.

Simona Halep a parut sa nu aiba probleme cu programarea sau terenul de joc propriu-zis, dupa cum au observat si jurnalistii englezi, iar romanca s-a calificat fara prea mari emotii in optimi.

In urmatoarea faza a competitiei, in optimi, Simona Halep o va intalni pe Elise Mertens. Meciul este programat sa se dispute luni, la o ora ce urmeaza a fi anuntata de organizatori.

Publicaţia britanică The Spectator are un amplu material în care laudă atracţiile turistice ale României.

România este “una dintre cele mai puţin remarcate – dacă nu chiar cea mai puţin remarcată – destinaţii de vacanţă ale Europei”, fiind un loc care “are absolut tot” pentru a fi pe placul turiştilor, afirmă un jurnalist britanic după o vizită în ţara noastră, autorul unui articol publicat în ediţia online a revistei The Spectator.

Articolul, apărut pe 30 mai pe site-ul prestigioasei publicaţii britanice The Spectator, în secţiunea “Life”, cu titlul “Romania: Europe’s most overlooked holiday destination”, prezintă impresiile de călătorie ale jurnalistului Stephen McGrath, care a vizitat mai multe zone din România, inclusiv Gura Portiţei, Sibiu, Şuior şi Săpânţa.

“România este una dintre cele mai puţin remarcate – dacă nu chiar cea mai puţin remarcată – destinaţii de vacanţă ale Europei. O analiză rapidă a suprafeţei ţării dezvăluie faptul că aceasta reprezintă un loc care are absolut tot pentru a fi pe placul turiştilor.

De la zone sălbatice virgine la castele multiseculare, de la piste de schi pitoreşti la plaje liniştite cu nisip fin, de la o industrie înfloritoare a vinurilor şi a berii artizanale la oraşe la fel de vibrante ca echivalentele lor occidentale”, afirmă Stephen McGrath în debutul acestui articol.

Jurnalistul a remarcat că deşi “zone întinse din România se modernizează, cultura ei rurală distinctă continuă să existe” şi “multe preparate culinare native merită să fie încercate”.

Potrivit jurnalistului britanic, “dacă Ministerul Turismului din România începe să se organizeze şi să acţioneze într-un mod eficient, această ţară ar putea să ajungă să ocupe o poziţie mult mai înaltă în listele cu obiective de vizitat întocmite de mulţi dintre turişti”.

Gura Portiţei reprezintă “o evadare idilică”, notează Stephen McGrath: “Litoralul românesc de la Marea Neagră are o lungime de aproximativ 273 de kilometri, însă Insula Portiţei, o mică insulă de nisip la marginea Deltei Dunării – o vastă rezervaţie a biosferei, amenajată acolo unde fluviul se întâlneşte cu marea, după ce a străbătut jumătate din Europa – oferă vizitatorilor o lume complet izolată de agitaţia vieţii în oraşe”.

El a remarcat şi faptul că spaţiile de cazare sunt “convenabile şi în general adecvate”, iar zona reprezintă “un loc ce merită vizitat pentru priveliştile sale uluitoare cu peisaje naturale, preparatele delicioase pe bază de peşte şi plimbările cu ambarcaţiuni, care operează cu regularitate şi sunt amuzante”.

După o vizită în Sibiu, Stephen McGrath afirmă că această localitate este “un oraş încântător, în care abundă cultura”. “Identitatea urbană a României nu stă doar în acea mare de blocuri comuniste, gri şi lipsite de elemente culturale.

Ele există, desigur, şi chiar în număr mare, însă există şi multe oraşe – mai ales în centrul ţării – care promovează în bună măsură o perioadă impresionantă din istoria arhitecturii. În Sibiu, un mic oraş din centrul României, arhitectura distinctă a saşilor transilvăneni – poate fi observată cel mai bine”, a adăugat jurnalistul britanic.

O vizită în Sibiu reprezintă “o necesitate pentru turiştii pasionaţi de cultură”, întrucât acest oraş a fost capitală europeană culturală în 2007 – anul în care România s-a alăturat Uniunii Europene, afirmă Stephen McGrath, care s-a declarat plăcut impresionat de “cafenelele şi bistrourile aliniate de-a lungul unor străzi înguste şi liniştite, ce pornesc din centrul unor piaţete ce datează din secolul al XV-lea”.

De asemenea, autorul articolului este de părere că Muzeul Brukenthal, “o frumoasă clădire barocă, în care sunt expuse impresionante colecţii de artă ale multor pictori europeni, datând din secolul al XV-lea şi până în secolul al XVIII-lea, nu ar trebui să fie ratat”.

De asemenea, Stephen McGrath a lăudat şi gastronomia românească, declarându-se încântat de sarmale, specialităţile din carne de porc şi de peşte, mămăligă şi mujdei. El a lăudat şi băturile din ţara noastră, în special ţuica şi vinurile româneşti Fetească Neagră şi Negru de Drăgăşani.

Despre staţiunea de schi Şuior din Munţii Gutâi din Maramureş, jurnalistul a spus că aceasta este “un tărâm de care timpul a uitat”.

“Există multe zone în care poţi să schiezi în România, însă Şuior, la baza munţilor Gutâi din Maramureş, în nordul ţării, este una dintre cele mai bune, fiind înconjurată de privelişti ce par a fi rămas captive în timp”, afirmă Stephen McGrath.

“Ce este minunat la Şuior este faptul că poţi să explorezi Maramureşul, o zonă rurală cu ferme mici şi cu un mod de viaţă care a dispărut de multă vreme din cea mai mare parte a Europei, inclusiv 100 de biserici vechi ortodoxe din lemn, dintre care opt au fost incluse în patrimoniul mondial UNESCO”, a adăugat el. De asemenea, jurnalistul britanic a remarcat şi Cimitirul Vesel din Săpânţa.

Munţii şi natura, “probabil cel mai mare dar al României”

Deţinând cea mai mare parte a pădurilor virgine rămase în Europa, în care trăiesc urşi, lupi, râşi şi pisici sălbatice, fără a mai menţiona arcul Munţilor Carpaţi, pare corect să spui că “natura este probabil cel mai mare dar al României”, afirmă autorul articolului.

“De aceea, pentru pasionaţii de drumeţii montane şi de ciclism, e ca şi cum ar intra într-un paradis natural, o sălbăticie care nu necesită nicio tehnică specială de supravieţuire, şi în care se poate ajunge cu uşurinţă graţie unor curse ieftine cu avionul. Deloc surprinzător, ecoturismul reprezintă un sector în dezvoltare în România”, a concluzionat Stephen McGrath.

The Spectator este o revistă săptămânală britanică înfiinţată în 1828. Publicaţia, specializată în articole de cultură, politică şi actualităţi de importanţă mondială, este deţinută de David şi Frederick Barclay, care deţin şi ziarele The Daily Telegraph şi Sunday Telegraph.

În presa străină apar cu regularitate articole care promovează România turistică.

La sfârşitul lunii mai, publicaţia canadiană The Star a reluat un articol apărut iniţial în martie în The Washington Post – intitulat ″Romanian rhapsody ? exploring an unsung destination in Eastern Europe″⁣, semnat de două jurnaliste americane, Christine Pendzich şi Eva von Falkenstein –

în care se afirmă că pentru turiştii care sunt dispuşi să uite poveştile cu Dracula, România oferă ″⁣un peisaj fermecător, liniştit şi variat″⁣.

La începutul lunii mai, un alt jurnalist american, Christopher Bagley, a semnat un articol publicat în revista de călătorie Conde Nast Traveler sub titlul ″The Bewitching Time Warp of Transylvania, Romania″⁣, în care vorbeşte despre pitorescul peisajului transilvănean.

Meteorologii au făcut publică prognoza pentru cele trei luni de vară, mai exact pentru lunile iunie, iulie şi august 2018.

Potrivit ANM, urmează o vară secetoasă. În iunie şi iulie vor fi temperaturi mai ridicate decât în mod obişnuit, mai ales în regiunile sudice si sud-estice.

În august, va fi cald în cea mai mare parte a ţării, iar ploile vor fi sub normă, dar vor apărea furtuni scurte și purtenice.

Cum va fi vremea în iunie 2018

Temperatura medie lunară a aerului va avea valori apropiate de norma climatologică în regiunile nordice și centrale și mai ridicate în restul teritoriului.

“Pentru prima lună a verii, anticipăm valori medii lunare a temperaturilor mai ridicate decât în mod obişnuit. În sud-est, sud şi vest şi în rest valori normale. Observăm o tendinţă de cantităţi de precipitaţii sub norme, în special în Dobrogea, sudul Câmpiei Române.

Este posibil aici, unde regimul va fi unul mai ridicat, asociat cu o tendinţa spre deficit în această zonă să vorbim de secetă.

Iunie este cea mai ploioasă lună a anului şi a verii. Şi în această lună să avem această alternanţă de perioade între vreme caldă şi apoi instabilitate accentuată. Iunie aduce şi zile mai ploioase în care cantităţile de precipitaţii pot genera situaţii de natură hidrologică. Capacitatea de înmagazinare în sol este mai redusă”, a explicat Elena Mateescu, şefa ANM.

Precipitațiile totale lunare vor fi deficitare în cea mai mare parte a țării.

Cum va fi vremea în iulie 2018

Temperaturile medii ale aerului vor fi mai ridicate decât normal, îndeosebi în regiunile sudice, sud-estice și vestice.

“Luna lui cuptor confirma ceea ce estimam, temperaturile medii sunt în creştere. Observăm valori mai mari. Cele mai ridicate ne aşteptăm să se înregistreze în Dobrogea, Banat şi Crişana. Chiar şi în Moldova şi centru, exceptând munte să avem valori apropiate de norme.

Valorile de precipitaţii reduse. Cele mai reduse urmează să fie în Dobrogea, zona sudică din Muntenia şi Oltenia”, a mai declarat Elena Mateescu la Romania TV.

Cantitățile totale lunare de precipitații se vor situa sub mediile climatologice în toate regiunile, deficitul cel mai pronunțat fiind de așteptat în sud-est și sud.

Cum va fi vremea în august 2018

Temperaturile medii vor continua să se situeze peste norma climatologică, în cea mai mare parte a țării.

August păstrează semnalul peste norme şi nu în ultimul rând precipitaţii spre deficit. O vară călduroasă, dar şi instabilă. Norii de furtună ne aduc grindină.

Precipitațiile totale lunare vor fi deficitare în toate regiunile.

Un colț de rai a prins contur în această perioadă în apropiere de Arad, unde peste două mii de soiuri de roze au înflorit și așteaptă să fie admirate.

Festivalul trandafirilor, ajuns la ediția cu numărul 11, și-a deschis deja porțile pentru iubitorii de flori sau pentru cei aflați în căutare de relaxare, iar intrarea este gratuită.

Această grădină imensă se întinde pe o suprafaţă de trei hectare şi se afla la câţiva kilometri de Arad. Iar miile de flori colorate, aduse din toată lumea, le încântă simţurile vizitatorilor, mai ales acum, la începutul lunii iunie, când are loc Festivalul Trandafirilor.

Înconjuraţi de roze, oaspeţii s-au grăbit să le fotografieze din toate unghiurile pentru a le surprinde frumuseţea.

Preţurile sunt pe măsură. Un butaş poate ajunge până la două sute de euro.

Mihaela Buzatu, Fundaţia Eutopia Gardens, organizator proprietar rozariu: “Chiar lângă mine se afla Eden Rose, o vedetă în lumea trandafirilor, un trandafir premiat mondial. Înfloreşte verde după care capătă nuanţe de roz şi apoi devine alb.”

Oricine poate vizita parcul iar momentan nu se percepe taxă de intrare. Vizitatorii se pot bucura de mirosul îmbătător al unor trandafiri precum soiul german Kordes, trandafiri “Shakespeare”, un soi englezesc sau chiar și soiuri românești , cum este cel creat de Wilhelm Muhle la Timișoara în 1888.

Parcul cuprinde peste 5.000 de taxoni, grupați în diverse colecții. Fiecare gen și specie înflorește diferit în anumite momente ale anului, așa că puteți vizita Eutopia Gardens de mai multe ori pe an și de fiecare dată vă veți bucura de alt spectacol al naturii.

Părerile din partea internauților sunt împărțite. Mai mult, unele voci susţin că nu este corect ca un fost colaborator al postului de televiziune să fie desemnat marele câştigător.

Emil Rengle este cunoscut drept „coregraful vedetelor”, fiind și coregraful principal de la Vocea României.

Anul acesta, Emil Rengle a decis să își încerce norocul la Românii au talent. La prima lui apariție, Emil Rengle a impresionat dansând pe tocuri. Vineri, 1 iunie, Emil Rengle a câștigat Premiul pentru Originalitate în finala Românii au talent. Ulterior, Pavel Bartoș și Smiley au anunțat că tot Emil Rengle este și câștigătorul Românii au talent 2018.

„Am fost un telespectator destul de fidel al acestui show. Personal consider că emoţia şi calitatea transmise s-au dilualt de la o ediţie la alta. Dar asta este altă discuţie. Mi-a plăcut numărul lui Emil. Deşi a început un pic patetic, spre final a reuşit să mă emoţioneze.

Azi am aflat însă de colaborarea lui cu ProTv. Ca telespectator, care a investit timp şi trăire în această emisiune, cer şi am dreptul să ştiu dacă a fost respectat regulamentul concursului.

Şi asta pentru că, în acest moment, trăiesc cu impresia, şi nu cred că sunt singura, că nu e ok ca un om din culisele ProTV să aibă dreptul să participe la această competiţie“, a fost unul dintre mesaje, potrivit adevărul.ro.

„De obicei când sunt premii în bani există şi nişte reguli ca să nu ajungem la conflict de interese şi ilegalităţi, gen nu au voie sa participe rude de gradul I şi nici angajaţii.

Desigur, nu ii contest talentul dar nu e o victorie corectă“, a scris o altă persoană. „Nu calitatea actului artistic e subiectul aici, nici măcar rezultatul votului. Întrebarea e, avea sau nu dreptul să participe?“, a fost un alt mesaj.

„Nu cunosc regulamentul acestui concurs, dar consider că are o hibă importantă la condiţiile de înscriere. Români talentaţi cu profesii specifice sunt foarte mulţi, dar în această emisiune normal trebuie promovaţi autodidacţii, nu talentele deja consacrate, profesioniştii“, e de părere un internaut.

„Îmi e foarte greu să cred că suntem o majoritate atât de slabă, noi, tineretul româniei, azi, în an centenar, când ar trebui să ne vibreze sufletele la gândul Unirii, al partiotismului, al vitejiei şi bărbăţiei înaintaşilor, la gândul măreţiei şi al valorii, noi să ovaţionăm un băiat pe tocuri şi să ne «topim» la un aşa-zis manifest al «iubirii»?!

Ce reprezintă crezul copilului/ tânărului aceluia? Pe cine reprezintă ceea ce a transmis el? Este ceea ce manifestă el ceea ce noi credem? Dansul…dans. Îmi este, sincer, milă de noi“, a scris o altă persoană.

„Este fără cuvinte, mă întreb oare cum s-au simţit ceilalţi finalişti ştiind că acest individ va câştiga, ţinând cont de faptul că e colaboratorul Pro TV.

Oare cum s-au simţit finaliştii când Andra şi-a exprimat dorinţa de a câştiga nenea Emil?“, a fost un alt comentariu.

Senatorul Florin Cîțu (PNL) acuză PSD că vrea să acopere gaura din buget cu banii românilor din Diaspora.

Liberalul spune că partidul de guvernământ a mințit când a spus că nu se grăbește să aprobe proiectul prin care românii care muncesc în străinătate să justifice sumele de peste 2000 de euro trimise în țară, arătând că acest proiect a fost adoptat joi, scrie revista.teotrandafir.com

„PSD acopera gaura la buget cu banii romanilor din diaspora!

Am avut dreptate … din nou!

V-am avertizat si am avut dreptate! Dragnea si PSD au pus ochii si pe banii romanilor din diaspora. Sumele peste 1000 de euro urmau sa fie confiscate daca nu erau justificate cu documente.

Chiar si cel care detine doar cu numele pozitia de ministru al finatelor publice ne asigura ca nu se grabesc cu o astfel de lege.

Au mintit! A cata oara?

Joi, la cateva saptamani dupa aceste asigurari, in sedinta de guvern a fost aprobat proiectul de lege care confisca banii romanilor trimisi in tara daca nu sunt jutificati cu documente. Au facut o singura „concesie”. Pragul este acum de 2000 de euro.

Implicit, toti romanii care trimit bani acasa sunt considerati infractori … daca nu dovedesc cu acte ca nu sunt. Ironic nu? PSD-istii striga in gura mare zilnic despre prezumtia de nevinovatie, regula care sa se aplice se pare doar PSD-istilor. Cand este vorba de restul romanilor, toti suntem infractori si teroristi pana ne demonstram nevinovatia…

Asta este ordinul dat de Liviu Dragnea institutiilor de forta pe care le controleaza, in special ANAF.

Sunt disperati. Nu au bani de pensii si salarii si atunci iau bani de pe unde pot. Doar sa nu fie de la investitori pentru ca acestia au inteles cu ce hoti lucreaza si au dublat si chiar triplat dobanzile.

Acum vor banii trimisi de romani in tara, iar din iulie vor lua banii de la pilonul 2 de pensii.

Acesti politicieni, Dragnea si gasca lui, trebuie sa raspunda personal, nu doar politic„, a scris liberalul pe Facebook.

Ce prevede proiectul de lege privind justificarea banilor trimiși din Diaspora

Guvernul a aprobat, în şedinţa de joi, proiectul de lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative pentru transpunerea în legislaţia internă a Directivei UE 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului.

În varianta din 31 ianuarie a proiectului de lege, publicat pe site-ul Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB), la Secţiunea 2 – „Raportarea tranzacţiilor care nu prezintă indicatori de suspiciune”, la art. 7 alineatul (5), este prevăzută justificarea sumei de 1.000 de euro.

„Pentru activitatea de remitere de bani, entităţile raportoare transmit Oficiului rapoarte privind transferurile de fonduri a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 1.000 euro”, se arată în textul proiectului din 31 ianuarie.

În forma din 29 martie a proiectului adoptat de Guvern, la acelaşi punct se specifică: „Pentru activitatea de remitere de bani, entităţile raportoare transmit Oficiului rapoarte privind transferurile de fonduri a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 2.000 euro”

ONPCSB a explicat ulterior, într-un comunicat de presă, că proiectul de lege asigură transpunerea în legislaţia internă a Directivei UE 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului. Termenul de transpunere a respectivului act legislativ european a expirat, Comisia Europeană declanşând o procedură de infringement.

Instituţia mai precizează că nu orice tranzacţie implică automat verificarea ei sau naşterea unor suspiciuni. Proiectul de lege urmează a fi trimis la Parlament spre dezbatere şi adoptare, înainte de a fi promulgat de către preşedintele Klaus Iohannis.