Producţia de vaccinuri, între care celebrul polidin şi cel antigripal, va fi reluată la Institutul Cantacuzino din 2019, după ce vor fi îndeplinite toate condițiile pentru obținerea autorizaţiilor pe care acesta le-a pierdut din februarie 2010, promite ministrul Apărării, Mihai Fifor.
Însă cea mai mare problemă cu care se confruntă Institutul, care şi-a pierdut locul în topul mondial al cercetării în domeniul produselor imunologice din cauza subfinanţării, este cea a lipsei de specialişti. Fifor se plânge că, în acest moment, 500 de posturi sunt neocupate.
„Dacă am preluat o instituţie în ruină şi, iată, după 10 luni, începe din nou să aibă consistenţă şi începe să aibă un parcurs stabil şi foarte bine definit, ei bine, anul viitor, începem producţia pe anumite segmente.
(…) Avem proiectele pentru producţia Polidinului şi o să revenim în piaţă cu Polidinul, (…) producţia pentru Cantastim, de asemenea extrem de căutat în piaţă la vremea sa, şi începem să pregătim personalul pentru aria de vaccin gripal”, a afirmat Mihai Fifor, marți, într-o conferinţă de presă susţinută la Institutul Cantacuzino.
Cele două vaccinuri medicamente nu se mai produc din 2012, după ce autorizaţia a fost retrasă de Agenţia Medicamentului. Motivul era că materia primă şi aparatura de producţie nu mai respectă normele europene.
Cum a apărut Polidinul
În perioada anilor ’60, francezii, polonezii, elvețienii și nemții aveau deja pe piață tratamente injectabile care aveau rol imunostimulator. Acestea erau astfel concepute pentru a combate multe tipuri de infecții cauzate de bacterii.
Aflând despre aceste produse menite să lupte cu numeroase boli, mai mulți cercetători români, au decis să elaboreze și ei un vaccin pornind de la ideea europenilor. Toate substanțele folosite pentru Polidin au fost românești.
Specialiștii respectivi au testat pe ei acest „vaccin“. Oamenii de știință erau pe atunci foarte tineri și plini de entuziasm când s-au apucat de lucru. Sylvia Hoișie (89 ani), fosta șefă de producție a Polidinului, mărturisește că în etapa finală, atât ea cât și cei din echipă și-au injectat 6 zile la rând, 2 ml de soluție, notează ecopres.ro.
Rezultatele au fost bune. 6 ani au durat până s-a produs și până s-au efectuat teste de laborator pe animale, pentru a afla dacă este bun sau nu pentru populație. După ce savanții au testat pe pielea lor produsul, de abia apoi a fost scos pe piață polidinul.
Ingrediente active
Probabil că ar fi costat mult prea mult să aducă substanțe din afară și poate că nu s-a dorit preluarea integrală a substanțelor din străinătate ci s-a vrut să se descopere un nou imunostimulator, evident având o nouă formulă chimică la care să folosească numai materii românești.
Potrivit cercetătoarei menționate mai sus, la conceperea vaccinului, s-au folosit microbi indigeni, iar tulpinile acestora erau preluate de la oamenii bolnavi. De asemenea, medicamentul injectabil mai conținea următoarele ingrediente: bilă de bou, fenol, apă distilată şi clorură de sodiu.
La început, în primii ani de producție a Polidinului, neexistând aparatura necesară pentru acest lucru, produsul era pus în fiole, manual. De abia din 1970, imunostimulatorul românesc a putut fi fabricat cu ajutorul unei aparaturi moderne.
Folosit pentru prevenția infecțiilor
Medicii îl recomandau iarna și primăvara pentru a preveni infecțiile de factură respiratorie. De asemenea, ginecologii indicau injecțiile cu Polidin pentru tratarea problemelor ginecologice feminine, cum ar fi anexitele.
Ieșirea de pe piață a Polidinului
Pentru ca România să intre în Uniunea Europeană a trebuit să se pregătească cu câțiva ani înainte. Astfel că, a fost necesar să se efectueze anumite schimbări, iar industria farmaceutică a fost și ea vizată.
O cerință a Uniunii Europene a fost ca producția medicamentelor să se facă cu ajutorul computerelor. Au trebuit să fie refăcute circuitele de producție, a explicat pentru Adevărul, medicul Sylvia Hoișie.
Cele inițiale practic se intersectau cu cele refăcute, deoarece românii nu mai aveau voie să folosească substanțele românești, ci doar pe acelea standardizate. Acestea nu s-au mai potrivit cu cele cu care lucrau.Treptat, producția Polidinului a început să scadă.