Ciclonul Zorbas se apropie de România. Informarea emisa de meteorologi

România nu va fi ocolită de ciclonul Zorbas, cel care amenință Grecia în aceste ore. De altfel, meteorologii tocmai au emis o atenționare de tip cod galben de vânt și ploi.

Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis sâmbătă o avertizare cod galben de vânt puternic şi ploi în şasejudeţe, până la ora 17.00.

Avertizarea nowcasting este valabilă pentru judeţele Vaslui, Galaţi, Iaşi şi zonele joase din judeţele Bacău, Vrancea şi Neamţ.

Potrivit ANM, vor fi ploi, iar vântul va sufla puternic, atingând la rafală viteze de 55-65 de kilometri la oră şi trecător chiar 70 de kilometri la oră.

Ciclonul Zorbas, în România
Ciclonul Zorbas este cunoscut drept cea mai mare furtună din Marea Mediterană, iar norii încărcați cu ploaie vor fi trimiși și deasupra țării noastre.

Regiunile care ar putea resimți efectele ciclonului care a lovit Grecia sunt cele sudice și sud-vestice. Zona sud-vestică este de altfel cunoscută ca o zonă submediteraneană.

Cum vor arăta anotimpurile în România următorilor 20 de ani?
Este evident că vremea a luat-o razna, dar cât de mult se va schimba în următorii ani? Specialiștii români în climatologie nu sunt deloc optimiști cu privire la viitor.

Nivelul Mării Negre, de pildă, este în continuă creștere, iar asta va produce modificări ale hărții.

Mai mult, tendințele de ariditate sunt și ele tot mai mari de la an la an. „Avem tendinţe crescătoare pentru numărul de zile cu valuri de căldură. În intervalul analizat de noi 1961-2013, modelele pe care le analizăm arată că aceste configuraţii se continuă şi se amplifică în deceniile care vin.

Se amplifică cu atât mai mult cu cât scenariul de creştere a emisiilor gazelor cu efect de seră este mai puternic. În privinţa secetei ca hazard natural există tendinţa de aridizare în toată ţara”, a spus climatologul Roxana Bojariu pentru gandul.info.

„Problemele, aşa cum arată acum pentru România, sunt legate mai ales de stresul termic şi de reducerea resursei de apă. Este vorba de lucruri care deja se întâmplă, dar care se vor accelera în următoarele decenii.

Problema stresului termic vizează frecvenţa şi intensitatea intervalului de căldură şi problemele de secetă. Zonele vizate sunt cele sudice şi vestice”, a spus Roxana Bojariu.

„Dacă nu se iau măsuri de adaptare la riscurile climatice, în următoarele două decenii acestea vor deveni necontrolabile. Măsurile de adaptare trebuie să vizeze riscurile fierbinţi legate de stresul termic, de resursa de apă şi riscurile legate de inundaţiile rapide.

Există riscul inundaţiilor rapide pe timp de vară, care să puncteze perioadele mari de secetă. Factorii de decizie trebuie să ia aceste măsuri în mod informat, ştiinţific, să ne ceară aceste evaluări pe caqre noi le facem.

Fără studii de impact banii se pierd, adaptarea nu se face şi rămânem în situaţia să avem probleme în partea socio-economice”, a spus Bojariu.

Copy