Prima săptămână a anului 2018 începe cu sărbătoarea Sfântului Vasile și se termină cu Boboteaza și sărbătoarea Sfântului Ion.
Începând cu 2 ianuarie până pe 5 ianuarie este perioada umblatului cu crucea. Părintele, însoțit de cantorul care poartă o găletușă cu apă sfințită și busuioc, umblă pe la locuințe cu Iordanul.
O superstiție veche spune că după ce pleacă preotul, copiii vor înconjura gospodăria cu o lumânare aprinsă pentru ca familia să fie ocrotită de necazuri în acest an.
Superstiția mai spune și că această lumânare trebuie să fie păstrată în casă, pentru a fi reaprinsă în caz de pericole mari.
De asemenea, în Ajunul Bobotezei (5 ianuarie) se spune că se deschid cerurile. În unele zone, copiii pleacă la colindat cu Chiraleisa, purtând clopoței și tălăngi, alături de vâsc, brad și busuioc la căciuli. Ei le cântă gospodarilor hiraleisa/Spic de grâu/Până-n brâu/Oi lânoase/Vaci lăptoase/Secara/Cât scara/Spicul/Cât voinicul’.
Superstiţia spune că e bine să arunci boabe de porumb înaintea preotului când vine cu Iordanul ca să-ţi ouă găinile, iar când pleacă să mături după el ca să nu ai purici peste vara. O altă tradiție spune să nu arunci gunoiul de Bobotează, ca să nu îți arunci norocul.
De altfel, sunt mai multe superstiții de Bobotează. În această zi, există superstiţia că dacă fetele se duc la rău înainte de ivirea zorilor, se băgă în apă şi pun apa în cap de nouă ori, descântând:
„Apa curgătoare/Fă-mă iubitoare/Tinerii să mă iubească/Bătrânii să mă cinstească”, vor avea noroc la peţitori. Se mai crede că cei ce vor vedea un cal alb în această zi, vor fi plini de noroc tot anul.
Dacă o fată nemăritată vede un cal alb de Bobotează, sigur se va căsători în acel an.
Tradiții, obiceiuri și superstiții de Bobotează
1. Cel mai celebru obicei de Bobotează este, fără îndoială, întrecerea tinerilor pentru crucea sfințită, ce a fost aruncată în prealabil în apele reci ale unei ape. Conform tradiției, cel care va recupera crucea va fi ocrotit tot anul de rele și va avea parte de prosperitate și succes în toate.
2. Un alt obicei, specific regiunii de nord a țării este „Iordănitul femeilor”. Inspirat din episodul biblic al botezului lui Iisus în apa Iordanului, tradiția românească spune că un grup de femei se adună într-o casă unde iau masa și apoi joacă toată noaptea. În zorii zilei, ele colindau străzile amenințând bărbații pe care îi întâlneau, că îi vor arunca în apă.
3. O tradiție similară cu „Iordănitul femeilor” este și cea de integrare a proaspetelor neveste în comunitatea femeilor căsătorite. Tinerele erau udate cu apă din fântână sau din râu, recreând simbolic aceeași secvență mitică a botezului lui Iisus.
4. Simbolistica sărbători este foarte ofertantă, iar superstițiile sunt pe măsură. În Ajunul Boboteazei, fetele care vor să se mărite își vor lega un fir roșu de mătase de inelar, alături de o crenguță de busuioc sfințită. Tradiția spune că fetele își vor visa ursitul în seara de Ajun al Bobotezei.
5. În conștiința tradițională, se crede că femeile care suferă de sterlitate se pot vindeca dacă beau agheasmă. Bătrânii spun că apa sfințită are puteri tămăduitoare.
6. Agheasma va fi băuta de credincioși ortodocși timp de 8 zile consecutive. Se spune că cei care cred în puterile ei tămăduitoare se vor vindeca de boli și vor fi ocrotiți de maladii în noul an.
7. Masa îmbelșugată este o altă trăsătură a zilei de Bobotează. Conform obiceiului, gospodinele vor pregăti 12 feluri de mâncare. Fiertura de prune, borşul de peşte, peştele prăjit, plăcintele de post umplute cu tocătură de varză acră şi plăcintele cu mac sunt doar câteva din preparatele tradiționale ce vor fi pe mesele românilor în ziua de Bobotează.
8. În Bucovina, pe 6 ianuarie, tradiția spune că spiritele rele vor fi alungate prin foc și fum. În cadrul unui obicei denumit „Ardeasca”, românii aprind focuri în jurul casei pentru a alunga spiritele rele. Focul va fi făcut cu vreascuri adunate de feciori cu o zi înainte.
9. Un ritual mai puțin cunoscut pentru această perioadă este colindatul. În special în satele tradiționale bucovinene, se colindă casele oamenilor cu cântarea intitulată ”Aghios, Aghios”. Un alt cântec specific sărbătorii este „Chiraleisa”. Originea colindului este în civilizația greacă, unde „Kyrie Eleison” înseamnă „Doamne miluiește”.
10. Boboteaza are un loc foarte bine stabilit în tradiția creștin-ortodoxă românească. Importanța ei s-a tradus și într-un proverb foarte uzual chiar și în lumea laică. Celebrul „ger al Bobotezei” a rămas împământenit în spațiul românesc, ca un mod de a descrie o zi foarte friguroasă.