De la începutul anului viitor, cei care vor mai dori să facă credite la bănci sau instituții financiare nebancare se vor lovi de plafoanele recent adoptate de Banca Națională a României (BNR).
Plafoanele de îndatorare la creditele în lei și în valută nu se vor aplica însă și în cazul celor care au deja credite. Cu toate acestea, e posibil ca ei să fie afectați în mod indirect de acestea și să resimtă aceste limitări în costurile creditelor pe care le au, care s-ar putea majora.
Plafonarea gradului de îndatorare la 40% din venitul net la creditele în lei (45% la Prima Casă) și la 20% la creditele în valută nu se va aplica celor care sunt deja împrumutați. Anunțată de BNR de curând, plafonarea vizează creditele pentru care se demarează procedurile de împrumut din 2019 înainte. Și se referă la toate tipuri de credite.
„Toate solicitările de credit formulate înainte de 1 ianuarie 2019, inclusiv cele aferente unor programe guvernamentale adresate clienților persoane fizice, precum programul Prima Casă, se soluționează pe baza reglementării de la momentul depunerii cererii la bancă, chiar dacă acordarea creditului are loc după 1 ianuarie 2019”, scrie în comunicatul BNR, astfel că cei care demarează proceduri până la finele acestui an nu au de ce să se gândească la aceste plafonări, pentru că nu-i vizează.
Mai departe, mai rămâne întrebarea legată de cei care vor face alte credite pentru a acoperi datoriile creditelor mai vechi. Aici, punctează BNR, plafonarea care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2019 nu se va aplica.
Nu același lucru e valabil și în cazul refinanțărilor ce presupun acordarea unui credit suplimentar celui/celor existent(e).
Adică dacă pentru a acoperi costurile vechiului credit se face unul suplimentar, atunci acestuia din urmă i se va aplica plafonarea de 40% sau 20%. Ceea ce înseamnă că, în unele cazuri, refinanțările de acest gen nu vor mai fi posibile, pentru că datornicul nu se va încadra în plafonul aferent.
Plafonările decise de BNR pentru gradul de îndatorare nu se trag prin niște limite ale ratelor general valabile. Ele sunt, de fapt, limite impuse prin raportare la propriul venit: un român se va putea îndatora la bănci și IFN-uri astfel încât să nu dea mai mult de 40% sau 20% din venitul său net în fiecare lună. Și va putea să-și calculeze singur acest plafon, fără să mai fie nevoie să-i facă funcționarul de la bancă o analiză înainte ca să afle dacă poate sau nu să facă un credit.
Și, deși aceste plafonări nu se vor aplica celor care au deja contracte de credit, cei deja împrumutați ar putea să vadă în situațiile lor ceva schimbări cauzate de introducerea acestor plafonări la creditele viitoare. Mai exact, să se trezească cu creșteri ale dobânzilor și ale altor costuri ale împrumuturilor lor.
În privința aceasta atrage atenția avocatul Gheorghe Piperea, într-o postare de pe contul personal de Facebook, care se așteaptă la creșteri ale dobânzilor similare celor din perioada noiembrie 2008 – mai 2009.
„Pentru a-și menține profitul la nivelul de anul acesta (de trei ori mai mare decât media europeană), băncile vor fi obligate să majoreze costurile creditelor aflate în derulare”, spune avocatul, mai ales în contextul în care modificarea unilaterală a contractelor de credit, de către bănci, este o practică atât de comună.
Atenție! Plafoanele ratelor bancare lunare NU se aplică momentan. Regulamentul BNR care cuprinde aceste plafoane trebuie publicat mai întâi în Monitorul Oficial pentru ca plafoanele să se aplice efectiv de la 1 ianuarie 2019.