Theodora Popa a moştenit de la tatăl său culoarea ochilor – un albastru cenuşiu greu de definit -, pasiunea pentru schi şi golf şi perseverenţa.
A, şi era să uit, un business de peste 100 de milioane de euro. Transavia, afacerea familiei, este de altfel pe podiumul businessurilor antreprenoriale din industria alimentară din România.
Ioan Popa a pus bazele Transavia acum mai bine de două decenii, iar începând cu anul trecut a cooptat-o şi pe fiica sa în echipă. După ce a absolvit ştiinţele economice la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Theodora Popa a dat băncile facultăţii pe birourile Transavia, pe care de altfel le cunoştea deja mult prea bine deoarece tatăl său o dusese acolo de când era mică.
A fost doar o mutare oficială, în contextul în care singura moştenitoare a imperiului Transavia a început încă din adolescenţă să dezlege treptat tainele businessului fondat de tatăl său. Acum Theodora Popa este director general adjunct al companiei şi învaţă zilnic business sub îndrumarea tatălui său.
„De mică a venit cu mine, atât la birou, cât şi în vizită la ferme.
Deoarece o cunosc suficient de bine, pot spune că întotdeauna am fost sigur că îmi va călca pe urme“, spune Ioan Popa despre fiica sa pe care o caracterizează ca o persoană perfecţionistă, meticuloasă, perseverentă, care se luptă pentru fiecare pas câştigat şi care nu dă niciodată înapoi. „Are un caracter puternic, la fel ca mine, suntem amândoi tauri“, adaugă el.
Theodora Popa recunoaşte că a învăţat multe de la tatăl său şi că în continuare curba învăţării e lungă. Dacă ar fi să aleagă cele mai importante lecţii primite de la el, optează pentru două, pe care le consideră atât lecţii de viaţă, cât şi de business.
„Ambele sunt principii după care noi ne ghidăm în conducerea şi consolidarea acestui business. Tata spune că există o singură cale de a conduce o afacere, iar acea cale este cea etică. Trebuie să îţi respecţi colaboratorii, angajaţii şi statutul în acţiunile pe care le întreprinzi zi de zi.“
A doua lecţie este legată de caracter. „Pentru noi este foarte important ca cei cu care colaborăm să dea dovadă de caracter, deoarece noi «angajăm caractere, nu neapărat profesionişti». Astfel, noi credem că este simplu, trebuie să facem lucrurile «exact aşa cum trebuie».“
Fiecare zi din viaţa Theodorei Popa este diferită, poate merge prin lanţul de producţie, pe câmp, la ferme, în abator sau la birou în diferitele departamente. Încearcă să cunoască fiecare sector de activitate în parte. Nu şi-a imaginat niciodată că ar putea face altceva decât să lucreze alături de tatăl său în business.
„Eu, la vârsta de trei ani nu mă jucam cu păpuşile, aveam un mic telefon de jucărie şi comandam «furaje pentru pui».
Poate datorită faptului că îl vedeam pe tatăl meu cât de mult munceşte şi cu câtă pasiune făcea fiecare lucru, involuntar, cred că am preluat şi eu din pasiunea lui pentru business.“ Spune că cea mai mare realizare pentru ea ar fi ca tatăl său să vadă că este capabilă să conducă această companie exact aşa cum îşi doreşte el.
Deşi fiecare zi din viaţa Theodorei Popa este diferită, există însă şi câteva constante, câteva ritualuri şi tradiţii în jurul cărora s-a construit viaţa familiei Popa.
„În fiecare zi luăm micul dejun împreună, fiecare pleacă la muncă, ne vedem la prânz, luăm prânzul împreună, continuăm cu munca şi ne vedem seara la cină.“
Tradiţiile sunt foarte importante în familia Popa şi, spun membrii ei, au farmecul de a-i uni şi mai mult, prin împărtăşirea unor tabieturi comune şi a bucuriei de a fi împreună cu cei care contează cu adevărat.
„Familia este cea mai importantă pentru noi, astfel că tradiţii precum luarea mesei alături de cei dragi nu pot fi sărite.“
Transavia este un business construit în provincie, în judeţul Alba, la circa 350 de kilometri de Bucureşti.
Theodora Popa: „Pentru noi este foarte important ca cei cu care colaborăm să dea dovadă de caracter, deoarece noi «angajăm caractere, nu neapărat profesionişti».
Astfel, noi credem că este simplu, trebuie să facem lucrurile «exact aşa cum trebuie».“ „Călătoriile sunt un mod de a-ţi lărgi orizontul şi de a cunoaşte lumea, de a trăi experienţe noi şi de a-ţi crea amintiri care să dăinuie în timp şi de care să îţi aduci aminte cu drag o viaţă întreagă.“
Ioan Popa: „De mică a venit cu mine, atât la birou, cât şi în vizită la ferme. Deoarece o cunosc suficient de bine, pot spune că întotdeauna am fost sigur că îmi va călca pe urme.“ „Are un caracter puternic, la fel ca mine, suntem amândoi tauri.“
Totuşi Theoroda Popa spune că nu a tentat-o niciodată să vină în Capitală.
„Afacerile se fac stând lângă firmă, nu departe de ele“, adaugă ea. La Bucureşti ajunge destul de des însă pentru că are prieteni aici, vine în weekned sau la evenimente. „Cred că este suficient.“
Când nu munceşte şi când nu participă la evenimente (tot pentru afaceri) Theodora Popa se dedică pasiunilor sale, care nu de puţine ori se completează cu cele ale tatălui.
„Avem multe pasiuni comune, iar una dintre cele mai mari este schiul.“ La vârsta de trei ani, părinţii săi au dat-o la şcoala de schi Şoimii – Păltiniş din judeţul Sibiu, iar până la vârsta de 14 ani a mers acolo în fiecare an în tabară.
„Deşi la început am fost reticentă, acest sport minunat mi-a captat atenţia imediat, iar în scurt timp am ajuns să particip la competiţii.
Deoarece tatăl meu muncea foarte mult în acea perioadă, businessul fiind la început, vacanţele la schi erau printre puţinele momente când noi reuşeam să petrecem timp împreună. Cred că şi acest lucru a avut o contribuţie majoră în consolidarea pasiunii noastre comune.“
Astfel, iarna îi prinde pe Ioan Popa şi pe fiica sa la 1.400 de metri altitudine, acolo unde se avântă şi vulturii, pe pârtiile de la Ischgl (Austria), această Mecca a pasionaţilor sportului alb. Aceasta este vacanţa „obligatorie“ de iarnă, într-o staţiune cu peste 200 de kilometri de pârtii, unde tatăl şi fiica se simt „ca acasă“.
„Călătoriile sunt un mod de a-ţi lărgi orizontul şi de a cunoaşte lumea, de a trăi experienţe noi şi de a-ţi crea amintiri care să dăinuie în timp şi de care să îţi aduci aminte cu drag o viaţă întreagă“, spune Theodora Popa.
Pentru că îi place atât de mult să călătorească, vacanţele ei se împart în mai multe categorii. Prima este cea obligatorie la schi împreună cu tatăl sau. Vara pleacă de obicei într-o vacanţă împreună cu mama ei, o vacanţă ce se transformă de multe ori într-o lungă şedinţă de shopping.
Pe parcursul anului mai merge şi într-o vacanţă de tip city-break, împreună cu prietenele sale cele mai bune, un „girls only holiday“. Vacanţele sunt „asezonate“ pe parcursul anului şi cu inevitabilele calătorii de business.
„Printre destinaţiile mele preferate se numără Italia, pentru peisaje, pizza, pasta, gelato şi Prosecco, Dubai, pentru serviciile premium, pentru cultură, golf, shopping, restaurante cu ştaif şi construcţii impresionante,
Beverly Hills, pentru că este un oraş de care nu ai cum să nu te îndrăgosteşti, Mexic, pentru mâncare, mariachi, plaje cu nisip alb, apă turcoaz şi, bineînţeles, Austria cu Ischgl, pentru cele mai bune pârtii de schi, pentru atmosferă şi servicii.“
Ioan Popa nu îi împărtăşeşte entuziasmul fiicei sale atunci când vine vorba de călătorii, afirmând că preferă liniştea, zonele confortabile, în care să se poată relaxa şi unde să poată juca golf. „Nu îmi place în mod deosebit să vizitez şi să călătoresc.
Îmi plac zonele elegante, unde pot petrece seara într-un restaurant frumos în care să mă pot bucura de un vin bun. În general prefer Europa, însă aleg să merg iarna în Dubai pentru golf, deşi de regulă nu agreez distanţele lungi.“
Pasiunea pentru golf i-a transmis-o şi fiicei sale care astăzi îl însoţeşte pe teren şi care învaţă să îşi calculeze mutările la fel ca în business. „A fost simplu să o conving. A trebuit doar să o duc cu mine pe terenul de golf. Vârsta ei şi experienţa pe care o poate dobândi jucând golf îi acordă toate şansele.“
Prima experienţă a Theordorei Popa pe terenul de golf a fost într-o vacanţă în Marbella, când a mers mai multe zile cu tatăl său pe teren.
„Ajungând acolo şi văzând terenurile acelea minunate, nu ai cum să nu îţi doreşti să faci şi tu acelaşi lucru.“ Atunci, i-a promis că după ce se vor întoarce acasă, se va apuca serios de lecţii. „Zis şi făcut.“ După mai puţin de o săptămână a luat prima lecţie de golf şi i-a plăcut foarte mult.
„În continuare sunt într-un proces de învăţare, dar profesioniştii din jurul meu spun că am talent şi că promit mult“, spune ea zâmbind. Şi tatăl sau zâmbeşte ştiind că singura lui fiică îi calcă pe urme, şi în business, şi în sport.