Month: February 2019

O rețetă veche de peste 100 de ani a fost readusă grație pasiunii unor liceeni de la Iaşi.

Cinci eleve ale Liceului Agricol din Iași au venit cu ideea de a prepara dulceaţă de morcovi după reţeta lui Mihail Kogălniceanu (vezi rețeta la sfârșitul articolului).

Dulceața numită inspirat „MorcoViaţă”, se vinde extraordinar de bine. Ideea micii afaceri dulci a venit după ce la orele de practică reţeta a avut mare succes şi le-a adus adolescenţilor un premiu internaţional.

Provocate la o oră de curs să vină cu idei de afaceri, cinci eleve de la liceul agricol Iaşi au avut o idee ce s-a dovedit genială: să folosească experienţa unei personalităţi istorice.

Andra Andriuc, elevă: Noi am găsit această reţetă de dulceaţă într-o carte de bucate de-a lui Mihail Kogălniceanu, care chiar fost absolvent al liceului nostru.

Adolescentele de la Iaşi prepară o mie de kilograme de dulceaţă pe an. Şi vând un borcan de 200 de mililitri cu 10 lei.

Dulceaţa de morcovi a Liceului Agricol de la Iaşi se vinde acum şi în străinătate.

Casiana Petrescu, profesor la Liceul Tehnologic Agricol „M. Kogălniceanu” Iaşi: Am livrat colete spre Germania, Italia, Danemarca şi mai nou suntem preferaţii celor de la Bucureşti.

Inventivele adolescente au câştigat competiţia internaţională “Compania anului” şi au primit un premiu de 2.000 de dolari.

Iată cum descrie Mihail Kogălniceanu, o rețetă pentru dulceață de morcovi, în cartea sa tipărită la Iași în 1842:

„Cum poate omul să facă dulceaţă şi nimeni să nu poată să cunoască de ce va fi dulceaţa: Să iei morcovi, să-i cureţi bine, după obicei, şi să-i tai bucăţele, să-i pui pe foc,

să-i fierbi un sfert de ceas şi să-i scoţi, să-i pui pe un ciur, să-i usuci, şi pe urmă să iei must de vin dulce şi, cu cât va fi mustul dulce, cu atât va fi dulceaţa mai bună, şi să pui morcovii într-o tingire, şi să torni must peste morcovi şi să fie mustul mai sus decât morcovii cu un lat de mână,

şi mai întâi să fierbi mustul şi să iei spuma de tot de deasupra, până se va curăţa, şi apoi să torni must peste morcovi şi să-i pui pe foc, cât vei socoti, să fiarbă atât, până va rămâne zeamă cât va trebui de dulceaţă, dar când vei pune morcovii înăuntru, să fierbi puţină miere,

cât vei socoti, şi să iei spuma, şi apoi să o amesteci cu morcovii, punându-i şi puţintele scorţişoare pisate, şi acea dulceaţă va fi mult bună, şi socotesc că nimeni nu va putea să cunoască din ce este făcută”.

notă: fetele folosesc zahăr şi zahăr vanilat în loc de miere!

În extremitatea sudică a judeţului Mehedinţi, în munţii Banatului, trăieşte cea mai mare comunitate de cehi din România.

Satul Eibenthal s-a înfiinţat în anul 1827, în timpul celui de-al doilea val de colonizări cu cehi, care avea ca scop colonizarea zonei de frontieră a Imperiului Austro-Ungar, în special din raţiuni militare.

Eibenthalul a cunoscut un puternic declin, datorită condiţiilor economice nefavorabile de după revoluţia din 1989, a migrării tinerilor spre oraşe şi în Cehia, şi în consecinţă a îmbătrânirii rapide. Dacă în anul 1934 aici locuiau circa 600 de persoane, în anul 2000 mai erau 302 locuitori.

La Eibenthal nu există post de poliţie şi nici nu ar fi nevoie fiindcă nu se fură nimic. De altfel, în localităţile din Clisura Dunării infracţionalitatea este scăzută, localnicii care trăiesc în acest colţ al Mehedinţiului fiind oameni deosebit de liniştiţi.

Pentru că este o localitate izolată, maşina cu pâine vine de trei ori pe săptămână de la 20 de kilometri distanţă din Şviniţa.

Aşa se face că potrivit unui obicei local, oamenii îşi agaţă plasele cu banii pentru pâine pe stâlpii din faţa caselor, iar şoferul potrivit indicaţiilor din bileţele lasă pâinea, şi după caz, şi restul de la bani în plase.

Apoi, localnicii le ridică, fiecare în funcţie de programul propriu. În sat nu mai există de multă vreme un magazin sătesc, astfel că distribuitorul de pâine nu are altă metodă la îndemână. Până acum nimeni nu s-a plâns că i-au dispărut banii sau pâinea.

Dacă ajungi la Eibenthal în zilele în care vine pâinea, e imposibil să nu dai cu ochii de sacoşele agăţate de stâlpii electrici.

“Procedăm aşa pentru că altfel nu se poate în zona aceasta, nu sunt magazine, doar aşa. Pot să spun că a devenit o tradiţie în localitatea aceasta acest obicei.

Luăm plasa, verificăm banii, este scris şi un bileţel pe care îl verific, după care punem pâinea. Nu s-a întâmplat niciodată să se fure din plasă nici pâinea, nici banii”, spune Iovan Giurşa, şofer de cinci ani pe maşina de pâine.

„Nu ne furăm căciula unii la alţii”

„Eibenthal este un sat de etnie cehă, nu ne furăm căciula unii la alţii şi acest obicei îl avem din 1996. Aprovizionarea cu pâine se face din comuna Sviniţa de la aproximativ 20 de kilometri, se distribuie de trei ori pe săptămâni, marţi, joi şi sâmbătă.

Oamenii pun banii în plasă, nu aşteaptă să vină maşina, când vine şoferul îi pune pâinea şi omul şi-o ia când poate. Ei au găsit această metodă de a pune plasele agăţate pe stâlpi, din cauza faptului că maşina cu pâine vine când ei nu sunt acasă.

Nu s-au plâns niciodată că li s-a furat ceva”, a declarat pentru Adevărul Victor Doscocil, primarul comunei Dubova, de care aparţine satul Eibenthal.

Preotul îşi ţine garajul deschis

Şi preotul satului, Vaclav Masek, spune că garajul casei sale este mereu deschis, dar nu a fost vreodată călcat de hoţi:

“Aici în sat nu se fură, eu am garajul deschis tot timpul şi am diferite lucruri acolo, nu mi s-a furat nimic. În primul rând Eibenthal este cel mai civilizat dintre toate satele cehe. De 13 ani de când sunt eu preot aici eu nu am auzit să se fure ceva”.

Localnicii vorbesc cu mândrie despre satul lor, unde nu a fost niciodată nevoie de intervenţia poliţiei. „Suntem oameni liniştiţi, suntem siguri unul pe altul că nimeni nu fură şi plasele le lăsăm aici fără nicio grijă.

Găsim şi restul de la bani în plasă şi suntem foarte mulţumiţi. Dacă suntem la câmp rugăm pe vreun vecin să ia plasa ca să nu se întărească pâinea, dar acum că e iarnă venim mai repede”, spune o localnică.

„Eu de când mă ştiu nu s-a furat, nu sunt probleme, lumea nu intră în casă, rămâne la poartă strigă dacă iese cineva bine, dacă nu, nu se bagă în curte.

Punem banii în plasă pentru pâine, scriem un bilet şi băiatul pune piâne atât cât am scris”, spune o altă localnică din Eibenthal.

Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, cu 258 voturi ”pentru”, 4 ”împotrivă” şi 3 abţineri, un proiect de lege care reglementează accesul la dosarul electronic de sănătate al pacientului, conform deciziei Curţii Constituţionale nr. 498/2018.

Un alt articol adoptat prevede că perioada de valabilitate pentru un card de sănătate european este de 2 ani de la data emiterii.

Proiectul de lege iniţiat de Guvern are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, în sensul armonizării prevederilor referitoare la dosarul electronic de sănătate al pacientului cu dispoziţiile Curţii Constituţionale cuprinse în decizia nr. 498/2018, scrie Agerpres.

Potrivit prevederilor adoptate, unităţile medicale au obligaţia asigurării condiţiilor de utilizare a informaţiei medicale în format electronic, prin intermediul sistemului dosarului electronic de sănătate al pacientului.

În situaţia în care se utilizează un alt sistem informatic, acesta trebuie să fie compatibil cu acest sistem din Platforma informatică din asigurările de sănătate, caz în care furnizorii sunt obligaţi să asigure condiţiile de securitate şi confidenţialitate în procesul de transmitere a datelor medicale.

Dosarul electronic de sănătate, alături de cardul de sănătate, conţine date şi informaţii clinice, biologice, diagnostice şi terapeutice, personalizate, acumulate pe tot parcursul vieţii pacienţilor.

Dosarul electronic de sănătate al pacientului se constituie cu ocazia transmiterii primului document medical al acestuia în DES de către medicii care îşi desfăşoară activitatea în unităţile sanitare, fără consimţământul pacientului, realizarea şi implementarea acestuia fiind de utilitate publică de interes naţional.

Utilizarea dosarului electronic de sănătate are drept scop prioritar creşterea calităţii şi eficienţei actului medical prin accesul imediat la date şi informaţii medicale, precum şi furnizarea de date şi informaţii statistice necesare politicilor de sănătate,

cu implicarea pacientului ca factor activ al protejării şi promovării propriei sănătăţi prin completarea informaţiilor privind antecedentele personale, fiziologice şi patologice, regim de viaţă, precum şi prin consultarea directă a datelor medicale proprii din dosarul său de sănătate.

Sistemul dosarului electronic de sănătate este un serviciu public furnizat de CNAS, alături de card de sănătate pentru toţi pacienţii care sunt asiguraţi ai sistemului de asigurări sociale de sănătate şi pentru toţi furnizorii de servicii medicale pe toate tipurile de asistenţă medicală,

indiferent dacă se află sau nu în relaţie contractuală cu o casă de asigurări de sănătate. Acest serviciu urmează să fie utilizat gradual de la data implementării în sistemul DES a funcţionalităţilor specifice fiecărui tip de asistenţă medicală.