În această lună, în ziua a douăzeci şi cincea, pomenirea sfântului nostru părinte Grigorie, cuvântătorul de Dumnezeu (Teologul), arhiepiscopul Constantinopolului.
Iata rugaciune pe care este bine sa o rostesti astazi:
Toata indrazneala ce o ai catre Dumnezeu Cel ce te-a preamarit pe tine, pune-o pentru noi, Preafericite Parinte Grigorie, si cu sudorile lacrimilor tale stinge vapaia care pierde cu infricosarea neamul omenesc.
Frica ce ne-a cuprins ne-a facut sa indraznim a alerga la ajutorul tau ca sa rogi pe Atottiitorul fapturii sa inceteze dreapta Sa manie care este asupra noastra, ca sa nu pierim cu totul intru faradelegile noastre.
Vedem ca totul se risipeste; auzul se ingrozeste si vederea se inspaimanta, iar avandu-te pe tine, Preasfinte, Parinte Grigorie, luminator si rugator si sprijinitor, ne rugam grabeste de imblanzeste cu fierbintile tale rugaciuni pe Imparatul cerurilor, Cel ce ne-a iubit pe noi, sa ne izbaveasca din primejdii ca sa nu pierim mai inainte de vreme pentru pacatele noastre.
Cine va suferi multimea pacatelor noastre, si adancul milostivirii Tale cine-l va pricepe, preabunule Stapane Doamne. Si catre cine altul sa alergam ca sa ne scape de aceasta pierzare ce s-a pornit din iutimea maniei Tale pentru pacatele noastre.
Ci, o, Dumnezeule, si Ziditorule a toata faptura, frica ce s-a adunat in noi ne-a slabit puterea noastra, deci impreuna cu rugatorii care din veac ti-au placut Tie, si noi pacatosii, cu genunchii plecati si cu duhul umilit, ridicam ochii nostri, fiind cuprinsi de spaima; cu smerenie ne rugam Tie adu-Ti aminte de milele Tale cele dintru inceput si nu trece cu vederea glasurile noastre, ale nemultumitorilor,
si ocroteste pe cei ce i-ai zidit dupa chipul Tau, ca sa nu sufere mostenirea Ta atata pierzare. Sa nu fie faptura Ta bucuria diavolilor si a necredinciosilor care nu te cunosc pe Tine, ci pe noi ne primeste intre alesii Tai, ca in buna stare si neclintita nadejde sa preamarim multimea nenumarata a milelor tale. Amin!