În legătură cu marele praznic închinat Soborului Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul, la sate şi la oraşe, se păstrează anumite tradiţii:
Pe 7 ianuarie, creștinii ortodocși sărbătoresc o pe Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul. La sate și la orașe, se păstrează încă tradiții strămoști. Sărbătoarea religioasă este sărbătorită și de tinerele neveste într-un obicei numit „Cumetria femeilor”.
În ziua sărbătorii se sfinţesc bucatele la biserică
La slujba închinată praznicului, gospodinele aduc la biserică mai multe bucate pregătite în acea gospodărie: pâinici și colaci cu stafide unși cu miere.
Fiind o zi aliturgică este dezlegare la ouă, lapte și brânză. Se sfinţeşte vinul care se bea la masă, de obicei doar vin alb. Se împart pachete cu mâncare şi vin alb, mai ales persoanelor ce poartă acest nume sau săracilor. Nu se bea vin roşu.
Cumetria femeilor
La sărbătoarea tradiţională numită „Cumetria femeilor” participă tinerele neveste. În multe zone din ţară, ele se întâlnesc cu nevestele căsătorite de mai multă vreme.
Acestea le împărtăşesc tinerelor „surate” din experienţa lor de familie, pentru a avea o căsnicie fericită şi prosperă. Finalul întâlnirii se încheie cu o petrecere la care nu se consumă băuturi alcoolice.
Bucate alese de Sf. Ion
Femeile care poartă numele de Ioana pregătesc şi împart prietenilor de familie, dulciuri sau covrigi cu ou, o delicatesă specifică în Câmpulung Muscel, după care se bea teiată, o băutură pregătită din flori de tei, dovedită a fi un tonic pentru trup şi suflet.
Se stropeşte casa cu agheasmă
Din această zi, timp de trei zile, casa se stropeşte cu aghesmă mare, exceptând baia. Totodată, candela va arde în tot acest interval, pentru ca orice decizie luată de acea familie să fie chibzuită şi să nu degenereze în tensiuni şi în gesturi necugetate.
Udatul Ionilor
În tradiţia populară, în Nordul ţării, în Transilvania şi în Bucovina, sărbătoarea Sfântului Ioan era şi este marcată de numeroase ceremonii la care participă purtătorii numelui de Ioan. În Bucovina, la porţile sărbătoriţilor se puneau brazi împodobiţi.
Cei cu numele de Ioan, Ion sau Simion erau purtaţi prin sat în care trase de boi şi împodobite cu covoare ţesute în casă şi cu flori.
Astfel de alaiuri mergeau la apele curgătoare, unde cei care aveau numele de Ioan erau „botezaţi”. După această purificare, lumea revenea în centrul satului, unde avea loc o mare petrecere care continua seara, la casele sărbătoriţilor.
Astăzi, purtătorii numelui de Ion sunt stropiţi cu agheasmă şi petrec în casa celui care se oferă să-i găzduiască pe toţi care se numesc Ion.
Masa Moaşei
În ziua de Sântion de Iarnă se organizează Masa moaşei. Aceasta merge cu apă sfinţită şi cu un buchet din flori uscate şi frunze verzi de muşcată la „nepoate” şi le invită la petrecere.
Darurile aduse de fiecare mamă sunt aşezate pe masă, în jurul colacului care este pregătit în mod special pentru moaşă. Ceremonia începe cu tămâierea nepoatelor şi cu aprinderea unie lumânări festive, aşezată pe masă.
Colacul cel mare al moaşei este rupt în mai multe bucăţi şi împărţit de moaşă nepoatelor, care îşi prorocesc, după pâinea primită (dacă aceasta este ruptă de la marginea sau de la mijlocul colacului, dacă este mai mare sau mai mică); astfel nepoatele ştiu dacă mai nasc sau nu copii, dacă aceştia vor fi fete sau băieţi.
Urmează apoi o petrecere, iar la masa festivă se servesc cele mai bune bucate pregătite în casă de persoanele invitate la petrecere.
Ce se spune despre vremea din ziua praznicului
În ziua de Sânt Ion se topeşte zăpada ( se frânge iarna), numai dacă zăpada a fost adusă de Sânt Nicoară; dacă Sfântul Nicoară a venit cu zăpadă, atunci Sânt Ion va merge pe cal negru, deci va alunga iarna.
În tradiţia populară, românii din Bucovina cred că în ajunul praznicului „se botează gerul”, adică vremea se mai încălzeşte. În schimb, dacă în această zi va fi ger, vitele vor fi sănătoase pe parcursul anului care a început.