Situația în învățământul românesc este cât se poate de gravă. Studiile arată că aproape 40% dintre absolvenții de liceu nu pot înțelege un text citit la prima vedere și nu au capacitatea de face deducții logice simple.
România ocupă locul fruntaș în clasamentul european al analfabetismului funcțional. De aici, ne punem întrebarea: la ce ne ajută, de fapt, școala?
Ce este analfabetismul funcțional?
„O persoană este în zona analfabetismului funcțional dacă ea este capabilă să citească foarte bine un text, este capabilă să memoreze multe informații din textul respectiv, de asemenea să le reproducă, dar nu reușește să folosească informațiile respective în viața de zi cu zi.
Altfel spus, ceea ce a citit, a învățat sau a auzit nu îi folosește la nimic atâta vreme cât în viața normală, în diferite contexte, nu reușește să folosească informațiile respective”, explică Liliana Romaniuc, de la Asociaţia Română de Literaţie.
„Hai să dăm un exemplu de analfabetism funcțional mai întâi. Problemă de clasa a șaptea, la fizică, care spune în felul următor: aveți două rigle, puneți muchiile teșite ale celor două rigle astfel încât să formeze un jgheab.
Doamna profesoară, ce înseamnă jgheab, ce înseamnă muchie, ce înseamnă teșit? Știu literele, le agreg în cuvântul teșit și acolo mi se stinge lumina pentru că nu cunosc conceptul ca atare, ceea ce nouă ni se pare cât se poate de firesc”, a adăugat Marian Staş, expert în politici de educaţie.
Programa școlară trebuie schimbată
Conform specialiștilor, am ajuns în acest punct din cauza învățării prin memorare, nu prin înțelegerea conceptelor. Schimbarea programelor școlare este vitală, în opinia acestora
„Primul pas poate fi în felul următor: în 2019 și 2020 pregătim următorul proiect. 7-8-10 școli din România comută pe arhitectură curiculara. Cu alte cuvinte, începând cu anul școlar 2020/2021, că e școala gimnazială, că e liceu, 7-8 dintre ele, și legea permite asta, trec cu arme și bagaje într-un nou model de proiectare curriculară de secol XXI.
Iar ăla cu siguranță va pune presiune și pe ceea ce înseamnă planuri cadru, programe școlare, interacțiunea profesorilor cu elevii etc.
Discuția revine la 3 puncti critice: valorile pe care școlile au a le cultivă, curaj, integritate, patriotism gândire critică, 2 modelul curricular care să servească acelor valori și 3 modelul de interacțiune, de resursă umană”, este propunerea făcută de Marian Staş, expert în politici de educaţie.