Aceasta intrebare matematica a circulat pe internet. Poti gasi raspunsul corect?

Incearca sa rezolvi aceasta ecuatie matematica usoara la prima vedere, acolo unde zece mii de oameni au petrecut aproape cinci ore!

Asta din cauza aspectului neobisnuit al acesteia.

Datorita cercetarilor recente, am aflat ca 50 la suta dintre absolventi au uitat matematica si principiile de baza ale rezolvarii ecuatiilor dupa 2 ani de la terminarea scolii.

Deci, atunci cand se confrunta cu temele unui copil, ei cer ajutorul meditatorilor sau cauta raspunsurile pe Google. Asta este un fapt bine documentat.

Aceasta problema a devenit virala in Japonia, dupa ce un studiu a constatat ca 60 la suta din persoanele cu varsta de peste 20 de ani ar stii sa dea raspunsul corect, in scadere de la o rata de 90 la suta in anii 1980.

Aici iti explicam o greseala comuna si cum sa obtii raspunsul corect folosind ordinea corecta a operatiilor.

Incearca sa iti verifici cunostintele si sa ne oferi un raspuns: ce grupa de persoane vei urma?

Principiul simplificarii acestei ecuatii a fost dificil in invatamantul secundar, dar pentru noi a fost o sarcina foarte dificila.

Poti gasi raspunsul potrivit in videoclipul de mai jos, dar nu incerca sa trisezi si acorda atentie algoritmului propriu.

Sa ai noroc!

Rezolvare:

Pentru inceput, vom analiza o greseala comuna.

Multi dintre voi vor introduce aceasta problema intr-un calculator sau pe Google. Pentru a face asta, trebuie sa modifici fractia 1 pe 3 in 1/3.

Aici apare prima problema. Calculatorul va citi cele doua semne de impartire si va lua operatiile in ordine de la stanga la dreapta, deci va imparti 3 la 1, apoi rezultatul, 3, la 3. Rezultatul final va fi 9, ceea ce este gresit.

Daca vrei ca fractia 1/3 sa fie considerata o entitate de sine statatoare in ecuatie, incearca sa incluzi intre paranteze fractia astfel: (1/3).

Asta te va conduce la raspunsul corect, adica 1.

Problema ne aminteste importanta ordinii efectuarii operatiilor in cadrul unei ecuatii: paranteze, puteri, inmultire – impartire, adunare – scadere, cu prioritate in cazul operatiilor similare de la stanga la dreapta.

Altfel calculat, 3 impartit la 1/3 este acelasi lucru cu 3 inmultit cu 3, deci partea de diviziune a ecuatiei va avea rezultatul 9. Rezultatul corect ar trebui sa fie intotdeauna 1.

Locul in care doua oceane sa intalnesc, dar nu se amesteca

Două oceane, Pacific și Artic, se întâlnesc în Golful Alaska, dar niciodată nu se amestecă.

Cele două oceane, cu apă de culoare diferită, sunt delimitate de o linie de spumă.

Descoperirea a fost făcută de un fotograf, iar de atunci mii de turiști vizitează Golful Alaska pentru a vedea în realitate delimitarea naturală a celor două oceane.

Mulți nu înțeleg cum e posibil ca două oceane să nu se amestece și să aibă o delimitare atât de clară. Specialiștii au și un răspuns.

Oamenii de știință spun că apa deschisă la culoare, Oceanul Artic, provine din topirea

ghețarilor și este saracă în săruri.

La polul opus de află Oceanul Pacific, cu apă foarte sărată. Specialiștii spun că cele două mase

de apă au densități diferite și acesta este motivul pentru care nu se amestecă.

Testul verii – alege un simbol și află ce te așteaptă în luna iulie

Lucrurile care ne înconjoară au, de cele mai multe ori, un înțeles ascuns, de care nu suntem conștienți. În funcție de gusturile noastre și de alegerile pe care le facem, aceste simboluri ne pot influența viața, deciziile pe care urmează să le luăm, dar și viitorul.

Testul verii tocmai pe aceste simboluri ascunse se bazează. Spiralele pe care le vei vedea mai jos au înțelesuri ascunse și pot scoate la iveală cele mai profunde dorințe ale tale, dar și lucrurile pe care le vei face în această vară. Ești curioasă ce te așteaptă în luna iulie? Fă testul de mai jos!

Testul verii îți spune ce te așteaptă în luna iulie

Alege unul dintre cele 3 simboluri pe care le vei vedea în imaginile de mai jos și citește interpretarea care îi corespunde!

1. Sfatul de care trebuie să ții cont în luna iulie este să nu te mai lași condusă de emoții, ci de fapte reale. Ia deciziile bazându-te pe dovezi și pe fapte concrete, nu pe impulsuri.

În acest mod, vei putea să evaluezi mult mai bine evenimentele și informațiile, fără a te implica personal și sentimental în fiecare situație. Deși emoțiile sunt importante, este mai bine ca în această vară să fii puțin mai detașată și să nu te mai lași influențată de reacțiile celor din jur.

2. Felicitări! Ai reușit să te detașezi și să scapi de un factor emoțional ce te determina să ai reacții întârziate.

Ai atins maturitatea emoțională pe care mulți nu sunt capabili să o cunoască, prin propriile forțe, prin sânge, transpirație, lacrimi și lupte pe care le-ai dus cu tine însăți. Acest factor declanșator emoțional este posibil să reapară.

Totuși, de această dată vei fi mai mult decât pregătită să îi faci față, deoarece vei copia mecanismele folosite până acum și vei putea să te detașezi încet, dar sigur.

3. Conștiința ta îți trimite multe semnale. Dacă nu ai avut timp de contemplare, atunci mai bine acordă ceva timp acestui proces.

Dacă ai început deja să meditezi, încearcă să petreci mai mult timp în liniște pentru a te reconecta. Acest proces te va ajuta să găsești mai multă îndrumare și înțelepciune. Așadar, ține pixul și hârtia aproape și notează toate simbolurile și informațiile care îți vin în minte.

Ține cont de aceste informații și profită de luna iulie pentru a căpăta o mai mare înțelepciune spirituală, dar și pentru a duce până la capăt tot ce ți-ai propus.

Bijuteria de care regina Elisabeta nu s-a mai despărțit de 70 de ani. E atât de frumoasă, dar și mai frumoasă e povestea din spatele ei

Colecția de bijuterii a reginei Elisabeta e una impresionantă și întotdeauna a trezit interes nu doar din partea ”supușilor” ei, ci din partea întregii lumi. Cuprinde smaralde, rubine, diamante și tot ce ți-ai putea imagina, în toate culorile Pământului.

Iar regina a știut întotdeaună să-și poarte bijuteriile într-un mod demn, dar care niciodată nu a jignit interlocutorul. În funcție de ocazie, a purtat tiară, perle, diamante, niciodată cu opulență. Însă bijuteria de care nu s-a despărțit niciodată în 70 de ani e inelul ei de logodnă.

Și cum în noiembrie 2017 monarhul și prințul consort Philip au sărbătorit nunta de platină, cu siguranță aceasta este cea mai purtată bijuterie a reginei.

Cu un diamant de trei carate, solitar, în mijloc, flancat de fiecare parte de patru diamante mai mici, inelul de logodnă al reginei este o piesă de o eleganță ce nu se va demoda niciodată. Mai fascinantă decât inelul în sine nu e decât povestea din spatele lui.

Origini rusești

Legenda spune că țarul Nicolae al II-lea și țarina Alexandra a Rusiei au dat nepoatei lor, prințesa Alice de Battenberg, când aceasta s-a căsătorit cu prințul Andrew al Greciei, o tiară de diamante.

Când singurul fiu al acesteia, Philip, a vrut să se căsătorească cu (pe atunci) prințesa Elisabeta, viitoarea regină, acesta a creat un inel folosindu-se de pietre din această tiară.

Și se pare că prințul Philip s-a implicat personal în designul inelului. În 1947 i-a oferit inelul reginei, iar de atunci aceasta nu l-a mai scos de pe deget decât o dată, pentru a fi micșorat (chiar la început, când i-a fost oferit).

Împreună cu verigheta din aur galez, acesta este purtat zi de zi de regină, care le folosește inclusiv pentru a transmite discret mesaje personalului său. Când începe să-și răsucească unul dintre inele pe deget, atunci personalul său știe că regina e gata să se retragă de la evenimentul sau întâlnirea la care participă.

Cum arata vila Simonei Halep. Nu există constănțean care să nu o știe, a costat 600.000 de euro

Vila Simonei Halep, construită după Casa Albă. Cu o avere de 26.081.792$, adunată în 12 ani de evoluții mărețe pe terenurile din circuitul profesionist, dintre care suma de 5.345.777$ a fost câștigată doar în 2018, jucătoarea de tenis Simona Halep (26 ani, 1 WTA) nu-și face griji pentru ziua de mâine.

Atent sfătuită pe tărâm financiar, campioana de la Roland Garros investește în tot mai multe proprietăți banii strânși cu racheta de tenis. Halep are bunuri de mare valoare atât și la munte, dar și la mare, în Constanța natală.

Acasă, ”Simo” și-a ridicat o vilă impunătoare, pe strada Chiliei din Constanța.

Imobilul tronează la doi pași de strada Bibescu Vodă, pe care se află casa bunicilor din partea tatălui (pe linie paternă, mai trăiește doar bunica Simona, cea care au crescut-o și căreia Simona îi poartă numele).

Aproape de salină și de poliție

Casa Simonei este obiectiv turistic în localitate. Nu există constănțean care să nu știe unde stă familia Halep. În zonă se află Facultatea de Științe Economice (Universitatea Ovidius – Constanța), Centrul de Recuperare Salina Marea Neagră, dar este la o aruncătură de băț și de sediul poliției. Strada nu este nicicum una rezidențială.

Adună și specimene de la periferia societății. ”Vecine, vecine, n-ai o țigară? Sau măcar niște bani!”, m-a abordat, insistent, un domn cu vorbă împleticită, nesocotind faptul că atunci era prima oară când ne vedem.

Specialiștii consultați de ”Libertatea” susțin că vila Simonei prezintă o arhitectură interesantă, care se deosebește cu specificul zonei.

Din față, palatul Simonei Halep seamănă izbitor cu Casa Albă, care adăpostește familia aflată în fruntea Statelor Unite ale Americii. De fapt, este o copie în miniatură, începând cu coloanele din față și terminând cu forma geometrică din ”frunte”, un triunghi specific celei mai cunoscute clădiri din SUA.

În cazul Simonei, construcția a început în 2015, iar în toamna anului 2016, când a fost vizitată de ”Libertatea”, casa Simonei era în plină construcție. Între timp, șantierul s-a terminat, lăsând locul unui edificiu semeț.

Locuinţa este de tipul D+P+1 (Simona mai deţine o suprafaţă de teren în municipiul Constanţa, în zona Spitalului Militar, dobândit după ce sportiva a primit titlul de Cetăţean de onoare al Constanţei.

Terenul din această zonă are suprafaţa de 480,79 mp). La fel ca și la ”Casa Albă”, proprietatea Simonei este înconjurată de un covor de iarbă precum cel de la Wimbledon, unde Halep va evlua în perioada 2-15 iulie.

”Hanul” avea priză

În Constanța, Simona n-are doar o casă care se învârte după soare. În centrul orașului, Simona și-a deschis o cafenea. Barul nu scoate însă prea mulți bani și a fost preluat de la o persoană executată de bancă, spun cunoscuții.

Simbolul ”SH” a împânzit buricul Constanței, dar nu prinde precum o făcea ”hanul” de dinainte. Despre ce este vorba? Înainte să stea pe milioane de euro, familia Halep avea un restaurant, denumit ”Ha’lep”, ”hanlep” pentru cunoscători.

Unitatea a fost închisă, spre dezamăgirea celor care lucrează în vecinătate și care mergeau acolo să mănânce.

Alimentul interzis la Casa Regală. Ce nu mănâncă niciodată familia regală

Carolyn Robb, fosta bucătăreasă a familiei regale, a dezvăluit câteva detalii legate de preferințele culinare, dar și despre alimentul interzis în bucătăria nobilei case.

Carolyn a lucrat timp de 11 ani în bucătăria regală, iar asta a făcut-o să scrie o carte în care ne povestește detalii din culisele familiei cu sânge albastru, încă de pe vremea prințesei Diana.

Aceasta a declarat că Charles și Diana au preferat mereu lucrurile simple iar de cele mai multe ori optau pentru alimente naturale, fresh, cultivate în grădina personală, de la țară.

De asemenea, un aliment total interzis în familie este usturoiul din cauza mirosului emanat care ar putea strica reputația Casei Regale în diferite situații și întâlniri oficiale.

Cuplul Kate și William se pare că au eliminat oamenii care se ocupau de partea gastronomică. Înainte să fie prințesă, Kate Middleton își prepara singură mâncarea iar asta a împins-o să-și concedieze bucătarii, preferând să gătească personal familiei.

Reportaj Euronews: Satul din România în care nu există hoți

Un sat din județul Mehedinți este pe cale să ajungă cunoscut în toată Europa ca fiind localitatea în care nu s-a furat vreodată nimic. Povestea aproape ireală a satului Eibenthal este spusă într-un reportaj Euronews.

În această mică localitate din comuna Dubova trăiesc aproximativ 300 de suflete. Aici nu există lacăte și uși încuiate, iar oamenii nu-și ascund banii sub saltea, pentru că nu este nevoie. Niciun om din sat nu-și amintește să se fi furat vreodată ceva.

Mai mult, locuitorii își lasă bani în sacoșe agățate de poartă, cumpărându-și astfel pâine de la o brutărie din satul învecinat ce trimite mașina aici o dată la două zile, relatează euronews.com.

Satul Eibenthal a fost înființat în anul 1827 și este populat de circa 300 de persoane, majoritatea de origine cehă.

”Mașina care ne aduce pâinea vine o dată la 2 zile și eu cumpăr 4-5 pâini. Pun bani în sacoșă sau las un bilețel pe care scriu câte pâini vreau, iar șoferul îmi lasă restul”, povestește Augustina pentru Euronews.

”Nu am avut niciodată probleme, chiar deloc, nu am auzit niciodată să dispară banii sau pâinea”, mai adaugă femeia.

Magazinul local din sat se pare că a fost închis după căderea comunismului iar la început locuitorii din Eibenthal trebuiau să urmărească prin fereastra casei când trecea mașina cu pâine.

Dar când și-au dat seama că nu există hoți în sat și că cine vine din afara satului ar cheltui mai mult pe combustibil decât ar câștiga din banii de pâine furați din sacoșe, familiile din sat au decis să lase la poartă sacoșele cu bani pentru a plăti pâinea.

”Îmi las sacoșa acolo și mă duc să lucrez pe teren, iar seara, când mă întorc, găsesc pâinea și restul”, spune Ștefan Benedict, de 75 de ani, a cărui familie trăiește în Eibenthal de patru generații.

Ștefan Benedict spune că nu a vrut niciodată să plce din sat, așa cum au făcut nepoții săi, care s-au mutat în Republica Cehă pentru o viață mai puțin izolată.

”Când oamenii din satul nostru merg să lucreze în Republica Cehă, li se spune”țigani români”. Când cineva se enervează, aici, în România, ni se spune că suntem ”țiganii cehi”.

Este ca și cum am fi a nimănui – nu aparținem nici României, nici cehilor”, mai spune Benedict.

În fiecare vară satul este gazda Festivalului Banat, ocazie cu care este vizitat de sute de turiști, în general cehi.

Primarul comunei, Victor Doscocil, spune că populația satului este în scădere.

”Anul trecut au murit 7-8 persoane și s-au născut 3 sau 4. În clipa de față, 40 de copii merg la grădiniță și la școală”, spune primarul.

Pe de altă parte, primarul este foarte mândru de locuitorii din Eibenthal, ajunși cunoscuți în toată Europa.

Sânziene 2018 (Drăgaica), pe 24 iunie- Traditii: Ce se face in aceasta zi pentru a avea spor si bunastare

În fiecare an, creştinii ortodocşi serbează naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, cel care l-a botezat pe Domnul Iisus în apa Iordanului.

În calendarul popular, sărbătoarea este denumită Sânziene, în Ardeal, iar în Muntenia şi Oltenia-Drăgaica.

Sânzienele, spre deosebire de iele, sunt zâne bune, umblă noaptea şi dau puteri oamenilor, animalelor şi plantelor.

“Oamenii fac ceai din sânziene şi îl beau, le dau flori de sânziene animalelor să mănânce ca să fie apărate de boli”, povesteşte etnologul maramureşean Janeta Ciocan.

Cine nu cinsteşte Sânzienele, adică cine nu le culege, nu împleteşte cununi şi nu le aruncă peste casă sau nu face niciun alt obicei din nenumăratele tradiţii existente, îşi atrage pedeapse din partea “zânelor” bune. În acest caz, Sânzienele împrăştie vijelii, grindină şi distrug recolte.

SÂNZIENELE 2018. TRADIŢII şi OBICEIURI de SÂNZIENE. Fetele se tăvălesc goale în roua dimineţii

În Maramureş, fetele nemăritate obişnuiau să se spele dimineaţa, în roua sânzienelor, ca să aibă copii.

“Fetele dezbrăcate se tăvăleau în iarbă ca să fie fertile”, mai spune etnologul. Şi femeile se spală în apă curgătoare ca să fie curate de această sărbătoare.

Nu oricine are dreptul să culeagă această plantă, doar copiii şi femeile ajunse la menopauză. Altfel, îşi pierd puterea plantele.

În noaptea de 23 spre 24 iunie, fetele nemăritate îşi pun la căpătâi flori de sânziene, în speranţă că îşi vor visa ursitul, adică jumătatea.

SÂNZIENELE 2018. TRADIŢII şi OBICEIURI de SÂNZIENE. Cununa peste casă arată cât vei trăi

După ce sunt culese, florile de Sânziene se împletesc şi se aruncă peste casă.

“Cununile care rămân pe casă, undeva sus, pe acoperiş, înseamnă că acele persoane care le-au aruncat vor trăi mult. Cele care ajung în partea de jos a acoperişului – înseamnă viaţă scurtă. Iar cununile care cad de pe acoperiş vestesc sfârşitul apropiat al celor care le-au aruncat”, mai spune etnologul.

În Maramureş, mai există o tradiţie potrivit căreia florile de sânziene se impletesc sub formă de cruce, se duc la biserică şi se sfinţesc, iar apoi se pun la “crucile” drumului (pe drumurile din afara satului, unde se află pământurile pe care le lucrează sătenii) ca să rodească holdele şi recoltele.

SÂNZIENELE 2018. TRADIŢII şi OBICEIURI de SÂNZIENE. Cum se află norocul

Gospodarii încearcă să afle care le va fi norocul la animale tot cu ajutorul florilor de Sânziene. În seara din ajunul sărbătorii, agață cununi de Sânziene la colțul casei orientat către răsărit și, dacă a doua zi în coronițe este prins păr de la anumite animale sau puf/pene de la păsări, consideră ca anul va fi bun, mai ales pentru acestea.

SÂNZIENELE 2018. TRADIŢII şi OBICEIURI de SÂNZIENE. Practici şi ritualuri magice – vrăji de Sânziene

Florile culese în ziua de Sânziene, prinse în coronițe sau legate în formă de cruce, sunt duse la biserică pentru a fi sfințite și sunt păstrate, apoi, pentru diverse practici magice.

Pentru alungarea spiritelor malefice, se aprind focuri în care se aruncau substanțe puternic mirositoare, se buciumă și se strigă în jurul focurilor.

Noaptea de Sânziene e în noaptea asta! Traditii si superstitii: Cum să te păzești de blesteme

În calendarul ortodox din iunie 2018, mai exact pe 24 iunie, în preajma solstițiului de vară, pică Drăgaica su Sânzienele, o sărbătoare populară care coincide cu Naşterea Sfântului Ioan Botezatorul.

Încă din 2013, în ziua de Sânziene sau de Drăgaică a fost instituită și Ziua Universală a Iei românești.

Deși sunt asociate sărbătorii creștine a Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul și a Aducerii Moaștelor Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, Sanzienele își au originea într-un străvechi cult solar.

Denumirea este preluată, cel mai probabil, de la Sancta Diana, zeița silvestră. Sânzienele erau considerate, încă din vremea lui Cantemir, ca reprezentări fitomorfe (Florile de Sânziene) și divinități antropomorfe.

În credința populară, Sanzienele erau considerate a fi Copii din Grupul niște femei frumoase, niște adevărate preotese ale soarelui, divinități nocturne ascunse prin pădurile întunecate, neumblate de om.

Conform tradiției, Sanzienele sunt niște ființe magice care plutesc în aer sau umblă pe pământ în noaptea de 23 spre 24 iunie. Ele cântă și dansează, împart rod holdelor, umplu de fecunditate femeile căsătorite, înmulțesc animalele și păsările, umplu de leac și miros florile și tămăduiesc bolile și suferințele oamenilor.

Spre deosebire de Rusalii, care sunt reprezentări fantastice aducătoare de rele, Sanzienele sunt zâne bune. Dar ele pot deveni și forțe dăunătoare, lovindu-i pe cei păcătoși cu “lanțul Sânzienelor”, pot stârni din senin și vijelii, pot aduce grindină, lăsând câmpul fără de rod și florile fără de leac.

De aceeea, pentru a nu fi loviți de blesteme, oamenii au creat adevărate ritualuri. De asemenea, în ajunul sau în ziua de Sânziene se întâlneau practici și obiceiuri de divinație, de aflare a ursitei și a norocului în gospodărie.

Tradiții și superstiții de Sânziene

În dimineața de Sânziene înainte de răsăritul soarelui oamenii strângeau flori de sanziene, pe care le împleteau în coronițe și le arucau pe acoperișul caselor.

Se consideră că omul va trăi mult în cazul în care coroniță rămânea pe casă sau, dimpotrivă că va muri repede, atunci când coroniță, alunecă spre marginea acoperișului sau cădea de pe acoperiș.

În dimineaţa zilei de 24 iunie, multe fete obişnuiau să se scalde în roua din zone neumblate. Roua sânzienelor era strânsă de babe într-o cârpă albă, de pânză nouă, apoi o storceau într-o oală nouă.

În drum spre casă, babele nu vorbeau deloc şi mai ales se fereau să întâlnească pe nimeni. Dacă toate acestea erau împlinite, atunci cine se spăla cu acea rouă era sănătos şi drăgăstos peste an.

Fetele strângeau flori de Sânziene pentru a le pune sub pernă, în noaptea care premergea sărbătoarea, pentru a-și visa ursitul.

În unele zone fetele își făceau coronițe din Sânziene pe care le lăsau peste noapte în grădini sau în locuri curate. Dacă dimineață găseau coronițele pline de rouă, era semn sigur de măritiș în vară care începea.

Florile culese în ziua de Sânziene prinse în coronițe sau legate în formă de cruce, sunt duse la biserică pentru a fi sfințite și erau păstrate, apoi, pentru diverse practici magice.

Când florile sunt culese și coronițele pregătite, începe Dansul Sânzienelor, în care sătenii, flăcăi şi fete, împodobesc stâlpii porţilor, ferestrele caselor, chiar cimitirele pentru că se spune că ele apară oamenii şi odihnesc morţii.

Apoi, cu chiuituri, veselie şi strigături, fiecare aruncă pe case ori pe paturi coroniţa sa, punându-şi fiecare o dorinţă sau o întrebare: fetele, bineînţeles despre feciori, femeile despre gospodărie,

flăcăii despre fete, bărbaţii despre recolte, iar bătrânii despre sănătate şi viaţă. În cazul în care coroniţa rămâne pe acoperiş, dorinţa se împlineşte; căzând, înseamnă că nu.

Gospodarii încercau să afle care le va fi norocul la animale, tot cu ajutorul florilor de Sânziene. În seara din ajunul sărbătorii agățau cununi de Sânziene la colțul casei orientat către răsărit și dacă, a două zi, în coronițe erau prinse păr de la anumte animale, sau puf / pene de la păsări considerau că anul va fi bun mai ales pentru acestea.

Ce nu ai voie să faci în noaptea de Sânziene, ”când cerurile se deschid”

Ziua de Sânziene este considerată sfântă: nimeni nu are voie să lucreze în această zi, când soarele joacă pe cer sau stă în loc la amiază.

Se spune că, în noaptea de Sânziene (23 spre 24 iunie), se deschid porţile cerului şi lumea de dincolo vine în contact cu lumea pământeană. Cu acest prilej, în foarte multe zone din ţară, se fac pomeni pentru morţi, de “moşii de Sânziene”.

“Dacă oamenii nu le sărbătoresc aşa cum se cuvine, ele se supără, devenind surate bune cu înrăitele Iele sau Rusalii. Sânzienele se răzbună pe femeile care nu ţin sărbătoarea de pe 24 iunie, pocindu-le gura. Nici bărbaţii nu scapă uşor.

Pe cei care au jurat strâmb vreodată sau au făcut alt rău îi aşteaptă pedepse îngrozitoare, despre Sânziene ştiindu-se că sunt mari iubitoare de dreptate”, notează Cristina Mărculescu, în “Lumea credinţei”, potrivit adevărul.ro.

Cea mai valoroasă bancnotă aflată în circulaţie. România a intrat în Cartea Recordurilor pentru o bancnotă

Cea mai valoroasă bancnotă aflată în circulaţie nu este nici euro, nici dolarul şi nici lira sterlină aşa cum ne-am închipui.

Cea mai valoroasă bancnotă aflată în circulaţie are puţin peste 50 de ani şi costă 3 dolari şi 30 de cenţi. Când a fost emisă, avea valoarea unei lire sterline.

Războiul din Irak şi instabilitatea din Golf i-au scăzut din valoare. Și, cu toate acestea, dinarul kuweitian a rămas în topul celor mai preţioase bancnote din lume. În prezent, un dinar kuweitian valorează 2,83 euro, 3,30 dolari şi 2,48 lire sterline.

În anul 1917, în plin război mondial, regele Ferdinand I a ordonat o emisiune monetară de urgenţă: tipărirea bancnotei de 10 bani.

Valoarea ei era extrem de mică, dacă ne gândim că o găină costa 9 lei iar 1 kilogram de pâine 50 de bani.

Însă nu valoarea ei era importantă atunci, ci faptul că în vreme de război cei mai căutaţi sunt banii mici. Muncitorii, ţăranii, pieţarii nu aveau nevoie de galbeni, ci de bănuţi.

Aşa se face că regele a scos din circulaţie banii din aur şi argint şi a cerut o nouă emisiune monetară: banii de hârtie de valoare mică.