Asigura-ti o viata lunga si frumoasa, determina corpul sa produca mai multa melatonina. Uite cum trebuie sa procedezi

Melatonina este hormonul care joacă un rol crucial în starea de sănătate a organismului, fiind secretat de glanda pineală, de la nivelul creierului, odată cu lăsarea întunericului.

Circulă în sânge şi acţionează în special la nivelul centrilor neuroendocrini şi a sistemului nervos central.

În acest fel, hormonul pregatește corpul pentru somn, îndeplinind totodată o serie de funcții care influențează starea de bine și longevitatea. În plus, melatonina sporește starea de bine și fortifică întreg sistemul imunitar.

Funcția fundamentală a melatoninei este aceea de a proteja epifiza, restaurând direct şi indirect ritmurile hormonale ale tinereţii; protejează, epifiza de îmbătrânire.

Carenţa sa reprezintă un important semnal de îmbătrânire: când nivelul său plasmatic se reduce, îmbătrânim. Melatonina resincronizează organismul, menţinând integritatea sistemului neuroendocrin şi a celui imunitar.

Ideal ar fi să ne culcăm seara cât mai devreme, chiar odată cu găinile, dar nu mai târziu de orele 22 (şi nu la ore mici). Se vor asigura 8-9 ore de somn/noapte şi încă 60-90 minute ore de somn după-masa, într-o atmosferă liniştită = sogno de bellezza (somnul de frumusețe).

Studiile statistice efectuate pe marii longevivi activi (călugării Tao şi Shaolin) arată că aceştia se culcă curând după apusul soarelui şi se trezesc dimineaţa devreme. Marea majoritate a acestora ajung centenari, asociind principiului de sănătate numit „odihnă” cu o dietă vegetariană total crudivoră şi un program zilnic de mişcare intensă, chiar la vârste înaintate!

Modul de functionare a melatoninei

In timpul odihnei, melatonina incepe sa functioneze impiedicand hormonii energetici sa fie activi, astfel incat organismul sa isi regenereze resursele. Melatonina inhiba activitatea constienta a creierului, blocand capacitatea de concentrare si gandire.

Tot ea inlatura oxigenul si nutrientii de la nivelul tesutului muscular si al altor celule, astfel incat activitatea fizica sa nu mai fie posibila.

Melatonina mai este considerata si colectoarea reziduurilor in organism, deoarece patrunde in fiecare celula a corpului si curata radicalii liberi si celelalte toxine daunatoare. Din acest motiv, hormonul este si un puternic antioxidant natural.

Un alt rol al melatoninei este acela de a incetini functionalitatea inimii si a celorlalte organe vitale, exercitand un efect de constrictie asupra vaselor de sange de la nivelul membrelor inferioare si superioare.

Astfel, sangele este propulsat dintre extremitati catre organele vitale, rata cardiaca incetineste si tensiunea arteriala scade in mod considerabil. Din acest motiv, pana si pacientii care sufera de hipertensiune arteriala, beneficiaza de o presiune normala a sangelui atunci cand dorm.

De asemenea, melatonina provoaca o diminuare a temperaturii corporale interne, resimtita in intervalul orar 2-4 dimineata, pe fondul privarii extremitatilor de sange. Intr-un corp sanatos, temperatura creste cu pana la 3 grade in timpul zilei, dupa ce efectele melatoninei dispar.

Lumina este principalul factor care influenteaza melatonina produsa de organism. In sezonul rece, cand zilele sunt mai scurte, corpul secreta melatonina mai devreme decat de obicei.

De asemenea, inaintarea in varsta conduce la o productie descrescatoare a hormonului. Unii varstnici pot ajunge sa nu mai beneficieze de nicio cantitate de melatonina.

Efectele documentate ale melatoninei

– Susţine funcţia imunitară.

– Pinealectomia (scoaterea/distrugerea glandei epifize) duce la o involuţie rapidă a timusului.

– Reducerea cronică a nivelului de melatonină plasmatică este răspunzătoare de scăderea dimensiunilor splinei şi de un deficit al blastogenezei limfocitelor T.

– Administrarea de melatonină diminuează o stare de depresie imună survenită cronic sau acut.

– Există beneficii notabile la pacienţii cu SIDA la care s-a administrat melatonină, alături de Zn şi Se (melatonina şi DHEA combat depresia imună şi scăderea nivelului tisular de vitamina E, induse de infecţia retrovirală).

– Are efecte antiinflamatoare, analgezice şi anticonvulsivante (prin stimularea opioidelor endogene).

– Are şi un discret efect anticoagulant, dar creşte semnificativ efectul medicamentelor anticoagulante.

– Reduce nivelul colesterolului sangvin, opunându-se maladiilor cardiace degenerative.

– Stabilizează nivelul glicemic, având un efect hipoglicemiant (important la diabetici).

– Protejează împotriva efectelor stresului.

– Creşte adaptabilitatea organismului la schimbările de fus orar şi ajută corpul să-şi revină mult mai repede după zboruri îndelungate, pe mai multe meridiane.

– Combate eficient insomniile, iar somnul survine mai repede. Menţine ciclul somn/veghe (ceasul biologic al organismului) la parametri normali.

Calitatea somnului este şi ea pozitiv influenţată, crescând semnificativ durata somnului cu vise. În ceea ce priveşte efectele melatoninei asupra calităţii somnului la persoanelor care lucrează constant pe timp de noapte, sau în ture alternante, rezultatele sunt în general modeste.

– Melatonina poate determina inhibarea efectelor benefice a unor medicamente aflate în sânge, dar şi anularea efectelor adverse ale acestora. Acest lucru îl mai face şi grepfrutul roşu.

– Normalizează nivelul plasmatic al Zn la vârsta senescenţei.

– Stimulează şi menţine funcţia sexuală; restaurează ritmurile hormonale anterioare menopauzei.

– Combate osteoporoza.

– Administrată în perioada de premenopauză, readuce secreţiile endocrine la nivelul celor din tinereţe, determinând regresul rapid al tuturor tulburărilor neurovegetative şi psihice care însoțesc menopauza, în special anxietatea, nervozitatea şi tendinţa la depresie.

– Funcţia tiroidiană este restaurată la hipotiroidieni.

– Stimulează producţia hormonului de creştere.

– Stimulează creşterea celulelor măduvei osoase şi astfel funcţia hematopoietică este îmbunătăţită.

– Reduce incidenţa şi manifestările bolilor autoimune, studiile fiind în curs.

– Este un anticancerigen de forţă, având şi importante efecte antioxidante, reducând peroxidarea lipidică; cancerul este asociat adesea cu o scădere a nivelului sangvin al melatoninei. Acţionează specific mai ales în cancerul de sân, prostată şi în melanomul malign.

Melatonina reduce nivelul de radicali liberi mai bine decât alţi antioxidanţi.

Are o putere de două ori mai mare decât vitamina E şi de cinci ori mai mare decât glutationul, având şi o particularitate care o face unică:

este solubilă şi în apă şi în grăsimi, putând acţiona împotriva radicalilor liberi în fiecare mediu (vitamina C nu este solubilă în grăsimi, în vreme ce vitamina E nu este solubilă în apă). Stimulează sistemul imunitar, având o afinitate deosebită pentru limfocitele T, fiind cea mai buna resursă a noastră împotriva atacurilor externe.

Sursele de melatonina

Suplimentele alimentare de melatonina pot fi achizitionate de la plafar, din farmacii sau prin comanda online pe site-urile de specialitate. Exista si cateva surse naturale de melatonina

– uleiul de masline

– vinul

– rosiile

– coaja strugurilor

– ciresele

– nucile

– carnea slaba

– cerealele integrale

– lactatele

Melatonina preluata din surse naturale este folosita, in general, pentru efectele sale antioxidante si mai putin pentru tratarea tulburarilor de somn (intrucat aportul substantei din alimente este foarte mic).

Atunci cand doriti sa preluati melatonina din alimente, trebuie sa tineti cont ca gatirea lor la temperaturi inalte sau prin fermentatie afecteaza cantitatea disponibila a substantei. In mod ideal, incercati sa consumati hrana cu continut de melatonina in stare proaspata, neprocesata.

Loading...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *