Month: August 2018

Deși are o pensie de doar 500 de lei, o bătrână din Prahova a găsit o geantă cu bani la gunoi în care se aflau peste 20.000 de lei

Fără să stea pe gânduri, femeia de 81 de ani a predat bunul găsit la Poliție. Cei care o pierduseră sunt doi tineri proaspăt căsătoriți care și-au pus bine o parte din banii de la nuntă. Mireasa a făcut, însă, curățenie, și a aruncat și geanta la gunoi.

Floarea Drăgan are 81 de ani și este din comuna prahoveană Păulești. Pensionara a impresionat o comunitate întreagă, după ce a găsit la gunoi o geantă cu bani și a predat-o Poliției, potrivit Știrile TVR.

„Am luat portofelul, l-am băgat în buzunar la capot şi m-am dus la cimitir. N-am putut să-i număr eu cu noră-mea. Ce zice fiu-meu: „Ţineţi-i acolo, nu umblaţi la ei, că vin eu!”

A venit el, am numărat câte 10 milioane. I-am pus pe masă, am dat drumul la televizor, am închis televizorul. Nu m-am liniştit”, a declarat Floarea Drăgan, bătrâna care a găsit geanta cu bani.

Pensionara a anunțat imediat Poliția

„Polițiștii s-au deplasat la fața locului și au constatat că în geantă nu erau acte care să ducă la depistarea proprietarilor genții”, a precizat Raluca Brezean, purtătorul de cuvânt IJP Prahova, pentru sursa citată.

Păgubiții sunt doi tineri care strânseseră banii după nunta făcută în urmă cu doar trei săptămâni. Soțul i-ar fi pus bine într-o geantă, pe care soția ar fi aruncat-o fără să știe. După ce și-au recuperat bunul pierdut, tinerii căsătoriți au vizitat-o și pe Floarea Drăgan.

„Mi-a adus prăjituri, o sticlă de suc, mi-a dat şi bani. 5 milioane”, a spus Floarea Drăgan.

Potrivit legii, cei care își însușesc un bun găsit pot face până la trei luni de închisoare sau riscă o amendă usturătoare.

Madalin Ionescu si Cristina Siscanu vor ajunge din nou in fata altarului! Au ales biserica la care si-au botezat si fetita, localizata in Otopeni!

Povestea de dragoste a celor doi a inceput la studiourile Kanal D, iar in urma cu 7 ani acestia s-au si casatorit. A urmat o petrecere de pomina, iar de curand au devenit si pariti. Au o fetita superba, care le umple viata de fericire.

La 7 ani de la nunta lor, acestia au ajuns din nou in fata altarului. Motivul? Vor sa isi reinnoiasca juramintele si au profitat de aceasta ocazie pentru a-si cumpara si verighete noi.

Primele verighete le-au “pierdut” atunci cand au intrat hotii la ei in casa si le-au furat toate bunurile de voaloare, inclusiv inelul ei de logodna. Bruneta a fost foarte fericita ca poate sa poarte din nou verigheta.

Slujba de azi este de “multumire” si este mult mai scurta decat cea de logodna sau de cununie. Cristina Siscanu a declarat pentru wowbiz.ro:

“Preotii ne vor tine o slujba speciala. Nu este ca cea de la nunta, este mult mai mica. Parintele mi-a explicat ca se numeste slujba de multumire’ si se aseamana foarte mult cu cea pe care ei o tin in cadrul Nuntii de Argint’ pentru persoanele care implinesc 25 de ani de casnicie.”

Dupa terminarea ceremoniei, cei doi vor face o petrecere restransa si le vor fi alaturi aproximativ 50 de persoane.

Pentru fericita familie este cel de-al treilea eveniment organizat in ultimul an: “In noiembrie anul trecut a fost botezul Petrei, anul acesta ruperea turtei ei si acum ceremonia de reinnoire a juramintelor noastre.”

Unul dintre cei mai buni doctori în microchirurgie din ţară, Mihai Ionac, este de părere că doctorii care primesc şpagă de la bolnavi ar trebui să plece din spitalele de stat în cele private.

„Singurul motiv pentru care unii dintre noi am rămas în ţară este că ne iubim meseria. Credinţa mea este că medicina e combinată cu mai multe: e imperfectă, e şi ştiinţă, e şi puţină artă, dar este şi har.

Trebuie să ştii cum să vorbeşti cu omul suferind, să ştii unde este graniţa dintre ceea ce ştii tu şi recomanzi tu şi doreşte pacientul pentru el. Trebuie să respecţi un cod destul de complicat al relaţiei medic-pacient.

Cred că cei care au rămas au aceste două calităţi. Îşi iubesc profesia şi iubesc locurile acestea, cu noroaiele noastre, cu certurile noastre, cu funcţionarii noştrii, cu spitalele noastre.”, a declarat medicul într-un interviu pentru adevarul.ro

„E un hazard total şi când mi ce cere sfatul: „ce să fac?”, ridic din umeri. Mi-e greu să dau un sfat.

Din păcate, la noi tot ce ţine de organizarea muncii tale te respinge.

Nu, nu mai primesc nimic. În al doilea rând, nu ai cu ce lucra, dacă vrei să lucrezi trebuie să te preocupi tu.

Noi (echipa condusă de M. Ionac – n.r.) am scris granturi, am făcut proiecte ştiinţifice, am cumpărat dotări cu care am realizat acele proiecte, şi apoi am rămas cu dotările.

Dar asta nu ar trebui să fie treaba mea. Şi al treilea lucru: vrei să promovezi?…. Nu ai cum.”, a mai spus acesta citat de adevarul.ro.

Întrebat de ce crede că lumea îi privește pe toți medicii „niște șpăgari”:

„E mai simplu să denigrezi o masă întreagă, profesională, pentru ca oricând cineva deschide gura, să spună:

„Aaa, ascultaţi şpăgarii!”. Cred că sunt campanii făcute intenţionat. În al doilea rând în toate ţările latine, mersul la medic are ceva din vechile obiceiuri primitive. Pacientul aduce un cadou ca o ofrandă, face un sacrificu pentru sănătatea lui.

La noi e puternic împământenită ideea că dacă nu dai ceva, nu te faci bine. E reflexul strămoşilor noştrii.”

„Să se ducă în mediul privat. Dacă o fac în spitale să plece la privaţi, să iasă din spital. Eu i-aş da afară.” , a declarat doctorul.

Cei care ajung pentru prima data in aceasta localitate din cel mai sarac judet al tarii au senzatia ca se afla intr-o tara civilizata. In asteptarea fiilor satului, care au plecat pe alte meleaguri, primarul le-a creat conditii “ca afara”.

Primarul comunei Hoceni, din judetul Vaslui, a reusit sa gaseasca cele mai eficiente metode prin care sa-i educe pe sateni astfel incat viata lor si a comunitatii in ansamblu sa se schimbe in bine.

Le-a schimbat perceptia despre cum trebuie sa locuiasca un taran aflat la 20 de kilometri distanta de cel mai apropiat oras. I-a invatat sa depoziteze selectiv gunoiul in locurile special amenajate, sa circule cu carutele doar pe drumurile agricole special amenajate si chiar sa renunte la celebrele garduri din spini, specifice zonei Moldovei.

Asta in timp ce administratia locala a investit in drumuri de asfalt, apa, canalizare si unitati de invatamant. “Doar asa, imbunatatind conditiile de viata pentru locuitori, ii putem intoarce acasa pe fiii satului, inclusiv pe cei din diaspora”, crede edilul Vasile Tabara.

Comuna Hoceni poate fi oricand un exemplu de bune practici pentru multe dintre comunitatile din tara. Aici, viata locuitorilor se schimba in bine de la o zi la alta, in pofida faptului ca pe teritoriul comunei, situata in zona saraca a Moldovei si la peste 20 de kilometri de cel mai apropiat oras, nu exista nici macar o firma importanta care sa produca si sa aduca plus valoare.

Chiar si asa, autoritatea locala reuseste sa realizeze investitii importante, fie cu fonduri de la Uniunea Europeana, fie cu putinii bani din taxele si impozitele locale.

Astfel, cei 3.500 de locuitori ai comunei au gradinte si scoli moderne in toate cele sase sate, apa curge la robinet in gospodariile din patru localitati, iar in centrul comunei exista sala de sport, teatru de vara si un teren de fotbal cu o planeitate cum nu prea se gaseste nici pe marile stadioane ale echipelor din prima liga.

In plus, tot in zona centrala, primaria a amenajat o cladire in care functioneaza Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta, dotat cu masina de pompieri, un buldoexcavator si un utilaj cu care se fac lucrarile specifice de deszapezire pe cei 40 de kilometri de drumuri comunale si satesti.

Poate ca una dintre cele mai importante investitii de cand se afla la conducerea primariei este drumul comunal de zece milioane de lei, recent finalizat de o firma al carei director este chiar din comuna.

Artera de 10 kilometri, care arata mai bine ca majoritatea drumurilor europene de pe la noi din tara, leaga toate satele intre ele, ceea ce faciliteaza accesul localnicilor la reteaua de drumuri judetene si nationale.

Localnicii care arunca gunoiul la intamplare se trezesc cu el acasa, prin posta

Printr-un proiect european, autoritatile din Hoceni au reusit sa realizeze in toata comuna puncte de colectare selectiva a deseurilor.

In cele mai importante zone din localitati, au fost amplasate containere mari din plasa, pentru depozitarea deseurilor din hartie si plastic. Cu ajutorul celor o suta de asistati social, materialele refolosibile sunt preluate apoi si valorificate catre o firma specializata.

Cei care nu respecta regulile de depozitare a gunoiului si il arunca la intamplare, suporta consecintele. Depistati de catre primar dupa facturi sau alte inscrisuri din sacii menajeri, oamenii se trezesc acasa cu coletele cu propriul gunoi trimis prin posta.

After school, camin cultural, primarie si biserici noi

Desi comuna Hoceni pare a fi in alta lume decat lumea saraca a Moldovei, comuna va continua sa se dezvolte si in perioada imediat urmatoare.

Autoritatile au inceput deja lucrarile la un centru after school, proiect de doua milioane de euro, din care mai face parte sistemul de alimentare cu apa si canalizare din localitatea Barbosi si dotarea caminului cultural, ce va fi construit in urmatorul an, cu instrumente si costume populare pentru membrii fanfarei aflate la inceput de drum.

De asemenea, au fost incepute lucrarile si la viitorul sediul al primariei, iar in plan este si construirea a doua biserici noi, dinte care una in satul resedinta.

Anne Kerjean este jurnalist la Charente Libre din Angouleme, una dintre cele mai mari publicaţii regionale din sud-vestul Franţei, iar timp de trei zile a vizitat judeţul Cluj.

Franţuzoaica s-a declarat încântată de muzeele şi de vechile clădiri încărcate de istorie, dar a rămas surprinsă de faptul că românii construiesc peste tot biserici, în timp ce spitalele sunt vechi şi neîngrijite.

Anne Kerjean a vizitat în ultimele zile Clujul, Turda, Câmpia Turzii şi mai multe sate din preajma acestor oraşe, la invitaţia Asociaţiei T9 şi a Consiliului Judeţean.

Jurnalist la publicaţia Charente Libre din Angouleme, una dintre cele mai mari publicaţii regionale din sud-vestul Franţei, cu peste 200.000 de abonaţi, Anne şi-a început excursia din România cu peripeţii.

Potrivit infoaries.ro, municipalitatea din Turda a refuzat să-i pună la dispoziţie o invitaţie pentru a putea participa la ceremonia oficială de deschidere a zilelor oraşului şi a motivat că „nu mai are locuri”.

În acelaşi timp, autorităţile turdene i-au comunicat jurnalistei franceze că trebuie să se acrediteze la Primăria Turda, prin completarea unui dosar cu cinci documente, pentru cele numai 40 de minute cât a durat ceremonia oficială.

Franţuzoaica s-a arătat încântată de muzeele Clujului şi de obiectivele turistice din cele trei oraşe vizitate, dar a remarcat şi faptul că peste tot în drumul ei a întâlnit numeroase biserici noi, unele dintre acestea aflate încă în construcţie. În schimb, Anne a observat şi starea deplorabilă a spitalelor.

„Eu vorbesc de un mod de gândire în general care mie mi se pare un paradox şi de neconceput. Nu pot întelege. Pe de-o parte un spital vechi, pe de alta foarte multe biserici aurite, fastuoase şi încă în construcţie.

Chiar mă gândesc că persoanele mai sărace ar putea să meargă să doarmă în ele, sunt frumos colorate, au încălzire, iluminat puternic şi au covoare groase pe jos”, a spus jurnalista, potrivit sursei citate.